Prin sesizarea transmisă CCR de către Guvernul României, premierul a cerut Curții să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și instanța supremă ca urmare a deciziei ÎCCJ de a nu schimba de îndată componența completelor de 5 judecători ale ÎCCJ, ca urmare a intrării în vigoare la legii 304 în luna iulie, ci la începutul anului.
Potrivit unui document intrat în posesia STIRIPESURSE.RO, o altă solicitare se referă la „corectarea efectelor generate de către această conduită de la intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2013 și până în prezent”, adică deciziile luate de completele de 5 judecători din 2014 pana acum.
Astfel, dacă CCR va admite sesizarea Guvernului așa cum a fost formulată, toate deciziile dispuse de completele de 5 judecători ale ICCJ din 2013 până în prezent ar putea fi anulate, printre ele fiind dosarul Referendumului, in care a fost condamnat definitiv la închisoare cu suspendare Liviu Dragnea, dar și cauze precum cele în care au fost condamnate Alina Bica sau Elena Udrea.
„Hotărârea nr 89/2018 are valoarea unui refuz explicit al Colegiului de conducere al ÎCCJ de a se conforma prevederilor art 32 din Legea nr 304/2004 privind compunerea completelor de 5 judecători și a prelungi, fără temei, funcționarea acestora în modalitatea anterioară. Mai grav este și faptul că, după cum vom argumenta în cele ce urmează, este prelungită funcționarea completelor de 5 judecători într-o modalitate care in sine contravine prevederilor art 32 din Legea nr 304/2004 inclusiv în forma anterioară Legii nr.207/2018, respectiv de la intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2013, fapt confirmat și prin dezlegarea dată de Curtea Constituțională prin Decizia nr.68 /2018, punând instanța supremă în situația în care componența completelor de 5 judecători a fost și continuă să fie stabilită în afara regulilor stabilite de legiuitor și cu nerespectarea normelor constituționale.(..) Acest conflict a devenit evident odată cu adoptarea Legii nr. 207/2018, dar care continuă cu o conduită de refuz a aplicării legii încă de la data intrării în vigoare a Legii nr. 255/2013 (întrucât completele de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție nu au respectat și nu respectă în continuare compunerea prevăzută de lege), determină un blocaj instituțional câtă vreme lipsesc de efect dispozițiile legale obligatorii emise de Parlament în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării”, se arata in documentul prezentat de STIRIPESURSE.RO.
Citeste AICI DOCUMENTUL
Guvernul acuza ÎCCJ de încălcarea legii din 2014 până în prezent, menționând că în completele de 5 judecători sunt cuprinși, „contrar legii”, membri ‘de drept’.
„Analizând comparativ cele 3 texte, se observă că textul din 2013 introduce, față de textul din 2010 , prevederea că membrii completului de 5 judecători sunt desemnați prin tragere la sorți, în ședință publică, menținută în varianta actuală.(..) În practică, însă Colegiul de conducere al ÎCCJ a stabilit, din februarie 2014 (odată cu vădita încălcare a legii), odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2013, în completele de 5 judecători, desemnarea prin tragere la sorți , în ședință publică a avut loc doar pentru 4 membri titulari, cel de-ak cincilea membru fiind considerat de de drept președintele ÎCCJ, vicepreședinții sau șefii de secție”, arata documentul.
„Curții Constituționale îi revine rolul ca, în calitate de garant al supremației Constituției , să pronunțe o decizie prin care:
– să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, conflict generat de refuzul acesteia din urmă de a aplica întocmai dispozițiile din Legea nr. 304/2004 referitoare la compunerea completelor de 5 judecători.
-în vederea soluționării acestui conflict juridic de natură constituțională , să arate conduita în raport cu prevederile constituționale la care autoritățile publice trebuie să se conformeze. Aceasta înseamnă atât exercitarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a atribuțiilor sale prin aplicarea de îndată și întocmai a Legii 207/2018, dar și corectarea efectelor generate de către această conduită de la intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2013 și până în prezent , ținând seama de riscul condamnării României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerespectarea art. 6 par. I din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale în cauzele soluționate cu încălcarea jurisprudenței constante a acestei Curți (în cauzele soluționate de Înalta Curte de Casație și Justiție în completele de 5 judecători ce au fost compuse nu potrivit legii, ci potrivit hotărârilor Colegiului de conducere al acestei instanțe)”, potrivit actului.
