Liviu Dragnea, președintele PSD, este omul politic al momentului. Infama ordonanță 13 promovată inclusiv în beneficiul său de guvernul Grindeanu a scos sute de mii de români în stradă, iar Dragnea a dat înapoi. Scandalul ordonanței a scos însă la iveală modul de operare al politicianului: noaptea și prin interpuși.
RISE Project a investigat modul în care și-a construit Dragnea puterea politică și economică și a descoperit că premierul Grindeanu nu este singurul interpus al șefului PSD. În ultimii zece ani, Dragnea și-a consolidat influența, folosindu-se de un cerc restrâns de oameni de încredere.
Astăzi vă prezentăm filiera braziliană a grupului care l-a ajutat și, la rândul lui, a profitat de ascensiunea politică a lui Dragnea: grupul din Cumbuco.
Costa Rica-Columbia-Brazilia
Când roțile Airbusului A320 au atins pista de aterizare pe aeroportul din Alajuela, Costa Rica, la ora nouă în dimineața zilei de 25 februarie 2015, pasagerii erau cu ochii pe una dintre toaletele avionului. În spațiul înghesuit fusese descoperit un cadavru. Avionul decolase cu două ore mai devreme din Bogota, Columbia, și aterizase în țara din Caraibi cu 20 de minute înainte de ora prevăzută. Victima: Costel Comana, un bărbat de 53 de ani, patronul Regiotrans și unul dintre cei mai bogați români. Poliția din Costa Rica a deschis rapid o anchetă ca să afle cauzele morții neobișnuite. Verdictul: sinucidere.
Autoritățile locale au luat în calcul mai multe piste, inclusiv contextul mai larg că românul era acuzat de corupție în România. Cazul morții suspecte a fost însă clasat, mai ales că milionarul nu era dat în urmărire internațională.
Pornind de la sinuciderea din avion, RISE Project a mers pe urma afacerilor lui Comana și a descoperit că milionarul făcea parte dintr-un grup de afaceriști și politicieni români care de aproape zece ani de zile se întâlnesc în secret și fac afaceri la mii de kilometri de granițele țării.
Bogota, capitala Columbiei, a fost doar un punct de tranzit în drumul lui Comana spre Costa Rica. Românul își începuse de fapt călătoria mai devreme din Brazilia, mai precis din Fortaleza, unul dintre cele mai mari orașe din nord-estul Braziliei.
Situată pe malul Atlanticului, fosta fortăreață portugheză este astăzi un oraș de mărimea Bucureștiului. Sărăcia extremă se amestecă aici cu zgârie nori și hoteluri scumpe unde se cazează europeni sau americani cu bani. Turiștii văd de obicei doar zona Beira Mar, un bulevard care ține conturul oceanului și unde localnicii fac jogging cât e ziua de lungă în umbra cocotierilor și a hotelurilor înalte și colorate care par piese de lego înfipte în nisipul oceanului. În același timp, în centru, clădirile vechi și joase stau să cadă peste viermuiala de oameni care se înghesuie în magazine ce aparțin, în mare parte, comercianților sud-coreeni stabiliți aici. Vizitatorii sunt avertizați în hotelurile din Beira Mar să se țină departe de zona centrală, periculoasă, a orașului.
În Fortaleza și-a înființat Comana în februarie 2014, cu exact un an înainte să-și curme viața, două firme: Regiotrans Fabricacao de Locomotivas și Robra Construcao LTDA. Prima a împrumutat numele companiei românești de transport feroviar care l-a îmbogățit pe Comana și i-a adus problemele penale, iar cea de-a doua, Robra, vine de la îmbinarea celor două state în care el făcea afaceri, România-Brazilia.
În fapt, cu mai puțin de o săptămână înainte să se sinucidă, Comana aflase că procurorii români făcuseră deja arestări în dosarul Regiostrans, anchetând filiera prin care compania obținuse subvenții masive de la stat.
Ambele companii din Fortaleza au fost înființate cu un capital social consistent, Robra cu 3 milioane de reali brazilieni, adică în jur de 1,3 milioane de dolari la cursul din acel moment. Regiotrans cu 1 milion de reali, adică vreo 429 de mii de dolari.
Sumele reprezintă doar capitalul social, adică participarea asociaților la înființarea firmelor, iar nu și banii investiți în Brazilia. Robra fusese proiectată să facă investiții imobiliare și hoteliere, iar Regiotrans să fabrice locomotive și să se implice în transportul feroviar din statul sud-american.
De altfel, Comana a cerut viza de afaceri în Brazilia în numele firmei Robra.
În ambele companii, Comana l-a avut ca partener constant pe un localnic, potrivit datelor obținute de RISE de la registrul companiilor din Fortaleza. Numele lui este Cauby Cursinio Campos Junior.
Brazilianul de 38 de ani deține câte zece la sută din fiecare companie însă, mai important, el este omul bun la toate pentru românii care se întâlnesc pe ascuns în Brazilia. Spre exemplu, localnici care ne-au cerut să le protejăm identitatea ne-au povestit cum Campos Junior era practic șoferul lui Dragnea când politicianul venea să se distreze în Fortaleza. Campos Junior l-a preluat pe Dragnea și de la peste 500 de kilometri distanță de Fortaleza de la aeroportul din Natal unde ateriza uneori demnitarul român.
Și Comana a investit multă încredere în Campos Junior – care avea drept de semnătură în locul românului în toate documentele firmelor.
Pe 1 ianuarie 2015, cu mai puțin de două luni înainte de zborul spre Costa Rica, Comana și partenerul său au lichidat Regiotrans și și-au împărțit banii din capitalul social. Românul și-a luat înapoi cei 900 de mii de reali, iar brazilianul restul de 100 de mii. Robra funcționează și în momentul acesta.
CITEȘTE mai mult pe RISE Project
