Mass-media din România se află în cea mai mare categorie de risc privind libertatea de exprimare, potrivit unui raport privind respectarea statului de drept în UE, făcut public de Comisia Europeană.

Astfel, pentru prima dată, Media Pluralism Monitor a introdus un clasament general al statelor membre grupate în cinci niveluri de risc, în care Bulgaria, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia, România și Slovenia sunt considerate țări cu risc ridicat, potrivit raportului citat.

Citește aici raportul integral al Comisiei Europene privind România

Alte constatări ale raportului:

• Nu există suficientă transparență în ceea ce privește difuzarea de conținut plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale, iar accesul jurnaliștilor la informații rămâne deficitar.
• Cazurile de amenințare, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor sunt mai îngrijorătoare decât anul trecut.
• Transparența proprietății mass-media ar putea fi consolidată.
• Modificările frecvente ale legislației, utilizarea regulată a ordonanțelor de urgență și practica limitată a consultărilor publice continuă să ridice motive de îngrijorare.
• Secția de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar (SIIJ) a fost desființată, dar unele preocupări legate de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din sistemul judiciar persistă.
• Procesul de numire a „procurorilor desemnați” (care să investigheze corupția în magistratură) nu prevede o procedură competitivă bazată pe criterii meritocratice și nu implică secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acest lucru este contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția
• Îngrijorările privind funcționarea și bugetul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) persistă. România nu a transpus încă Directiva privind serviciile media audiovizuale, astfel cum a fost revizuită prin Directiva 2018/1808, iar acest lucru a întârziat modificări importante necesare pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea autorității de reglementare în domeniul mass-media. La un an de la alegerea membrilor CNA, autoritatea de reglementare nu are încă un președinte.
• Lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în aprilie 2022 și de Camera Deputaților cu amendamente în iunie 2022. Unele amendamente au stârnit îngrijorări, în special din partea procurorului-șef european, iar guvernul și-a exprimat intenția de a ajusta proiectul de lege, întrucât procesul legislativ este încă în curs de desfășurare.
• Transparența finanțării partidelor politice și punerea în aplicare a normelor aferente sunt limitate.

Citește articolul complet pe g4media.ro!

Vă reamintim că în ultimii ani, în Prahova, ziarul Incomod a fost ținta mai multor atacuri din partea unor cadre ale MAI (Ministerul Afacerilor Interne), dintre care unele încă active, altele cadre pensionate. Respectivele persoane, cadre MAI acuzate de corupție, au încercat să fabrice dosare jurnaliștilor noștri cu scopul de a afecta credibilitatea ziarului. Astfel de lucruri continuă să se întâmple și în prezent.