Candidații înscriși în cursa electorală pentru alegerile locale au la dispoziție 30 de zile, începând de vineri, pentru a convinge alegătorii să le acorde votul la scrutinul din 5 iunie. Astfel, începând cu 6 mai și până pe 4 iunie, ora 7.00, se va desfășura campania electorală pentru alegerea primarilor și a consilierilor locali și județeni.

Candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.

În timpul campaniei electorale se asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spațiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în școli, universități, case de cultură, cămine culturale și cinematografe și se asigură pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere.

Potrivit Legii 115/2015, este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare, precum și în spațiile din școli și universități în perioada de desfășurare a cursurilor.

Primarii sunt obligați ca, până la începerea campaniei electorale, să stabilească locuri speciale pentru afișaj electoral, ținând seama de numărul partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care declară că depun liste de candidați, candidaturi pentru funcția de primar, cât și de candidații independenți.

Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective.

Pe un panou electoral, fiecare partid politic ori candidat independent poate aplica un singur afiș electoral, fiind interzise afișele electorale care combină culori sau alte semne grafice astfel încât să evoce simbolurile naționale ale României sau ale altui stat.

Primarul, cu sprijinul poliției locale sau cu sprijinul efectivelor MAI, asigură integritatea panourilor, afișelor electorale și a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

Singurele materiale de propagandă electorală permise în perioada campaniei sunt: afișe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate în locurile speciale pentru afișaj; materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală; publicitate în presa scrisă; materiale de propagandă electorală online; broșuri, pliante și alte materiale tipărite.

Potrivit legii, se interzice competitorilor politici să utilizeze în campania electorală bannere, mesh-uri, panouri publicitare, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule.

Consiliile locale și consiliile județene se aleg pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.

Primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor Capitalei și primarul general al municipiului București se aleg pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal.

Președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile județene, respectiv consiliile locale.

Pentru alegerea consiliului local, a consiliului județean, precum și a primarului, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.

Au dreptul să fie aleși consilieri și primari cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice.

Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.

La sectoarele municipiului București pot candida și pot fi alese persoanele care au domiciliul în Capitală, indiferent de sector.

Cetățenii UE care au domiciliul sau reședința în România au dreptul de a alege și de a fi aleși în aceleași condiții ca și cetățenii români. Ei au dreptul de a fi aleși în funcția de primar, consilier local sau județean.

Alegerile pentru consilieri și pentru primari sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripție stabilește pragul electoral al circumscripției, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripția respectivă. În cazul alianțelor politice sau electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianței 2%. Pentru alianțele cu cel puțin trei membri, pragul electoral este de 8%.

Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul, la care vor participa doar candidații aflați în această situație.

O persoană poate candida în București pentru un singur consiliu local de sector și pentru Consiliul General al Capitalei și numai pentru o singură funcție de primar, fie al unui sector, fie al municipiului.

Cetățenii care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor, 5 iunie, pot să-și exercite dreptul de vot, pe baza actului de identitate.

Alegătorii se pot prezenta la urne începând cu ora 7.00 și pot să voteze până la ora 21.00. Dacă, însă, în secție sunt mai multe persoane care vor să voteze, acestea vor fi lăsate să-și exprime opțiunea și după această oră.

Alegătorii vor vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea și unde sunt înscriși în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate operatorului de calculator al biroului electoral al secției de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secția de votare respectivă, sistemul informatic semnalează dacă persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, persoana care s-a prezentat la vot și-a pierdut drepturile electorale, persoana este arondată la altă secție de votare, este omisă din lista electorală permanentă și are domiciliul în raza teritorială a secției de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reședință, și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin.

Accesul în cabina de vot cu orice tip de aparate de înregistrare sau preluare imagini este interzis.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.

Ștampila cu mențiunea „VOTAT” trebuie să fie rotundă și astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.

Ulterior, alegătorii trebuie să predea ștampila președintelui secției, care are obligația să ștampileze actul de identitate, menționând data scrutinului. Dacă cel care votează are carte de identitate, atunci pe verso-ul acesteia se aplică un autocolant cu mențiunea „votat”.

Disfuncționalitatea sistemului informatic nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării.

Potrivit legii alegerilor locale, pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampila cu mențiunea „VOTAT” și buletinele de vot – la locul unde se află alegătorul. În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială, care poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare, sub paza structurilor MAI.

Persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale pot vota la alegerile locale prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reședința în unitatea administrativ-teritorială, iar în cazul municipiului București, în sectorul pe raza căruia se află penitenciarul sau locul de deținere, potrivit unei hotărâri a Biroului Electoral Central.

La procesul de votare, dar și la deschiderea urnelor și numărarea voturilor pot să asiste membrii biroului electoral al secției de votare și persoanele care au dreptul să asiste la votare – delegații partidelor politice acreditați care au participat la alegeri și nu au reprezentanți în biroul electoral al secției de votare.

Campania electorală se va încheia pe 4 iunie, la ora 7.00, începând cu această dată fiind interzisă propaganda electorală, adică afișarea, lansarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip.

Fiecare secție de votare trebuie să aibă un număr suficient de cabine, urne și ștampile de votare, care se asigură de către primari.

Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care își desfășoară activitatea președintele biroului electoral al secției de votare și membrii acestuia.

În ziua alegerilor, la ora 6.00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, cabinele, existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor necesare votării, după care închide și sigilează urnele, prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare.

Comercializarea sau consumul de alcool pe o distanță de 500 metri în jurul secției de votare este interzisă.

După ce au votat, cetățenii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre acesta în procesul-verbal al operațiunii de votare.

Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare în scopul de a-l ajuta, un însoțitor ales de el.