Tribunalul Prahova a decis, joi 31 august 2023, începerea judecății în dosarul unor foști șefi din Poliția Prahova, trimiși in judecata de DNA Ploiești, pentru corupție și cercetare abuzivă.
Cauza se află în cameră preliminara de aproape șapte ani, o etapă a procesului în care nu sunt analizate faptele, ci legalitatea probatoriului.
Cei trei ofițeri de poliție, Constantin Ispas, fostul șef al DGA Prahova, Ionuț Adrian Rădulescu, fost adjunct al IJP Prahova și Emanuel Saghel, fost șef de Serviciu in cadrul BCCO au fost diferiți justiției in decembrie 2016.
Este unul dintre dosarele din România care a rămas cel mai mult în faza de cameră preliminară, aproape șapte ani.
În această cauză, jurnalistul Cătălin Stavri este parte civilă, fiind constrâns prin amenințare, cu constituirea de dosare penale si luarea unor masuri preventive fata de acesta, in scopul de a-l determina sa nu mai publice materiale de presă compromițătoare la adresa unui polițist, potrivit rechizitoriului DNA.
Dosarul se judeca mai întâi in camera preliminara
Dosarul foștilor șefi din Poliția Prahova a rămas în faza camerei preliminare, la Tribunalul Prahova din 21 decembrie 2016 și până în data de 31 august 2023, când instanta a dispus, după mai bine de o sută de termene, începerea judecații cauzei. Totuși, decizia Tribunalului nu este definitivă, Curtea de Apel Ploiești fiind instanța care va decide dacă și când va începe judecata, în caz că vreuna dintre părți va face apel.
Faptele de care sunt acuzați foștii șefi din Politia Prahova
Comisarul șef de politie Constantin Ispas, fost șef al Serviciului Județean Anticorupție Prahova din cadrul Direcției Generale Anticorupție, a fost trimis in judecata de DNA pentru trafic de influență, luare de mită, cercetare abuzivă în formă continuată, divulgarea informațiilor secrete de stat și sustragerea sau distrugerea de înscrisuri.
În același dosar au fost trimiși in judecata Mihail Emanuel Saghel, la data faptelor ofițer de politie judiciara, cu funcția de șef Serviciu in cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești, acuzat de șantaj, luare de mita, trafic de influenta, divulgarea informațiilor secrete de stat si sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;
Ionuț Adrian Rădulescu, ofițer in cadrul Serviciului Județean Anticorupție Prahova, precum si Constantin Sebastian Ristea.
Potrivit unui comunicat DNA, în cursul lunii aprilie 2010, Constantin Ispas, în calitate de șef al DGA Prahova, a pretins si primit de la un denunțător, in perioada aprilie 2010 – februarie 2011, cate 10.000 euro in doua transe si ajutor financiar pentru o anumita societate comerciala deținută de un apropiat al sau. Ajutorul financiar a constat într-un împrumut în suma de 200.000 lei si încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil, proprietatea denunțătorului, pentru a-i crea posibilitatea societății respective sa obțină un credit bancar. In realitate, banii pentru imobil nu au fost achitați.
Banii pentru imobil nu au fost achitați
Aceste avantaje patrimoniale au fost pretinse de Ispas pentru a-l determina pe ofițerul coordonator din cadrul BCCO Ploiești, comisarul șef Mihail Emanuel Saghel, sa instrumenteze, într-o anumita direcție, un dosar penal, astfel încât sa se creeze o situație favorabila denunțătorului, cercetat in cauza respectiva.
Procurorii mai susțin ca, in perioada anilor 2010-2013, Constantin Ispas i-a determinat pe administratorii a doua firme sa creeze avantaje materiale altor societăți comerciale (având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere), primind in schimb, de la reprezentantul acestora din urma, foloase materiale, constând in 1.500 lei, pentru fiecare dintre cele 39 de tranzacții cu produse petroliere derulate de firmele favorizate, totalizând suma de 58.500 lei; sume de bani cuprinse intre 700 – 2.000 lei, pentru alimentarea cu carburant a autoturismului personal, în toată perioada menționată.
Lista continua cu sume de bani sau motorina pentru alimentarea propriului autoturism in cuantum de aproximativ 2.000 lei lunar (începând cu anul 2009 pana la sfârșitul anului 2012), furnizarea, in mod repetat, de agregate minerale exploatate in cadrul unei balastiere, echivalentul a 45-50 basculante; transportul unor baloți de lucerna sau grau din zona Urlați la o fermă pe care o administrează in fapt Ispas Constantin; plata, în vara anului 2011, a cheltuielilor dintr-un concediu făcut împreună cu familia sa pe litoralul bulgăresc al Marii Negre, sejur in valoare de 2.000 euro.
Protecție instituțională pentru omul de afaceri
De asemenea, in perioada 2009 – ianuarie 2015, Constantin Ispas a primit, in mod direct, sume importante de bani de la administratorul unei societăți comerciale, precum si indirect, prin furnizarea unor mărfuri, de către firma acestuia, către societățile administrate de rudele sale. În schimbul acestor avantaje, Constantin Ispas trebuia sa asigure protecție instituțională omului de afaceri si familiei acestuia.
In plus, Ispas trebuia sa inițieze anchete penale împotriva lucrătorilor de politie care au deschis un dosar pentru evaziune fiscala pe numele omului de afaceri. Astfel, in cursul lunilor ianuarie si februarie 2013, Constantin Ispas și Ionuț Adrian Rădulescu, ofițer in cadrul Serviciului Județean Anticorupție Prahova, au recurs la amenințări și au făcut promisiuni pentru a determina mai mulți administratori de societăți comerciale sa formuleze denunțuri la adresa ofițeroilor de politie de la SIF Prahova ce au instrumentat dosarul penal respectiv. Denunțurile astfel obținute au dus la constituirea a doua cauze penale in cadrul cărora ofițerii din cadrul Serviciului Județean Anticorupție Prahova au fost delegați să efectueze cercetări.
La data de 18 august 2015, cu ocazia efectuării unor percheziții, procurorii DNA au găsit în imobilele lui Constantin Ispas 13 documente ce conțineau informații secret de stat, înscrisuri de natura a afecta activitatea unor persoane juridice. Acesta le deținea, fără drept, în afara atribuțiilor sale de serviciu. Cu aceeași ocazie, au fost descoperite 29 înscrisuri care conțineau informații secret de stat de natura a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase in mod repetat, in perioada 1 decembrie 2004 – 18 septembrie 2012, in calitate de ofițer de politie.
Saghel a constrâns un jurnalist
DNA mai spune că, în perioada anilor 2014 – 2015, ofițerul de politie Mihail Emanuel Saghel, lucrând în baza delegărilor de competenta dispuse de DIICOT Ploiești, a constrâns un jurnalist, prin amenințare, direct sau prin interpuși, cu constituirea de dosare penale si luarea unor masuri preventive fata de acesta, in scopul de a-l determina pe de o parte sa nu mai editeze si sa nu mai publice materiale de presa compromițătoare la adresa sa, iar pe de alta parte sa compromită un magistrat prin formularea unor denunțuri împotriva acestuia.
În prima jumătate a anului 2011, Mihail Emanuel Saghel a pretins prin intermediul lui Adrian Ristea si ulterior a acceptat un comision de 10% dintr-o suma de bani pe care un administrator de firma urma sa o recupereze in contextul unui dosar penal. In acest sens, in dosarul respectiv, Mihail Emanuel Saghel a desfășurat acte de urmărire penala cu celeritate astfel încât suma de bani reprezentând prejudiciul in respectiva cauza penala sa fie recuperata de omul de afaceri.
Ulterior, după ce dosarul a fost declinat Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, Mihail Emanuel Saghel i-a pretins în continuare omului de afaceri comisionul menționat, precum si prelucrarea a 3-4 mc bușteni (operațiune evaluata la suma de 300 – 400 de lei) și uscarea unei cantități de 0,5 mc de cherestea, al cărei cost a fost evaluat la 40 – 50 euro/mc, pentru a determina un ofițer de politie din cadrul IPJ Prahova sa soluționeze cu celeritate dosarul respectiv, astfel încât prejudiciul sa fie recuperat.
La data de 18 august 2015, procurorii au găsit la domiciliul lui Emanuel Saghel 17 documente ce conțineau informații secret de stat, înscrisuri de natura a afecta activitatea unor persoane juridice, pe care acesta din urma le deținea fără drept, în afara atribuțiilor sale de serviciu. Cu aceeași ocazie, au fost descoperite 39 de înscrisuri care conțineau informații secret de stat de natura a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase in mod repetat de polițist, in perioada 15 februarie 2005 – 8 septembrie 2010.
