Constituirea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, prin asocierea Consiliului Județean Prahova și a Consiliului Local Ploiești, sau în cazul deșeurilor menajere și a altor primării din județ, au ca scop gestionarea unor servicii vitale. Practic, însă, aceste asocieri s-au dovedit un adevărat blestem pentru Ploiești.

ADI Deșeuri Prahova, care controlează contractul de colectare a deșeurilor menajere din oraș, și ADI Termo, care gestionează furnizarea apei calde și a căldurii, nu au funcționat niciodată cum trebuie, iar Ploieștiul a ajuns îngropat în gunoaie și fără apă caldă. De fiecare dată, struțul (CJ Prahova) a băgat capul în nisip, iar cămila (Ploieștiul) a dus povara acestei așa-zise colaborări. 

În cele ce urmează, vom detalia ce a însemnat constituirea ADI Termo și ADI Deșeuri pentru Ploiești, dar și ce se știe la ora actuală despre ADI Mobilitate.

Consiliul Județean a trimis ploieștenii la lighean. Cum a blocat ADI Termo furnizarea apei calde

În contextul în care, așa cum am arătat mai sus, constituirea ADI Deșeuri a fost dezastruoasă pentru ploieșteni, lăsându-i, în plină pandemie, cu gunoaiele la geam pentru o lungă perioadă de timp, Consiliul Județean Prahova și Consiliul Local Ploiești au realizat un parteneriat și mai păgubos. O asociere în care CJ Prahova, cu ai săi patru membri din șapte în Asociația Generală a Acționarilor (Ploieștiul are doar trei), deține controlul.

ADI Termo, în care președintele CJ Prahova, Iulian Dumitrescu, deține funcția de președinte, a fost constituită pentru gestionarea contractului de concesiune pentru furnizarea apei calde și a termiei.

De ce Consiliul Județean deține președinția AGA și are majoritate în Adunarea Generală a Asociaților? Este simplu:

CJ Prahova are în proprietate CET Brazi, platforma care produce apa caldă și căldura, la care se adaugă rețeaua primară de distribuție, până la intrarea în Ploiești. Rețeaua secundară, adică conductele din oraș și punctele termice, se află în patrimoniul Primăriei Ploiești.

Așadar Primăria Ploiești are un rol secundar în tot acest proces, în urma căruia cei aproximativ 130.000 de ploieșteni racordați la sistemul centralizat beneficiază sau nu de apă caldă la robinet și căldură în calorifere pe timp de iarnă.

Cum au ajuns ploieștenii să nu mai aibă apă caldă

În data de 9 mai 2022, ADI Termo și asocierea de firme Termoficare Prahova SA au semnat contractul pentru serviciul de termoficare în Ploiești, după ce, în prealabil, procedura de atribuire fusese validată atât în Consiliul Județean Prahova, cât și în Consiliul Local Ploiești, cele două entități care compun Adunarea Generală a Asociaților (AGA) în ADI Termo.

Firma Termoficare Prahova SA a preluat oficial serviciul de furnizare a termiei la data de 14 mai 2022, având la dispoziție, conform contractului semnat, trei luni pentru inventarierea bunurilor preluate.

Aici apare prima mare problemă. Potrivit reprezentanților operatorului, preluarea serviciului s-a făcut conform acestei clauze care prevedea cele 90 de zile în care trebuia făcută inventarierea bunurilor de la platforma CET Brazi.

Termoficare Prahova SA a preluat o instalație vitală pentru Ploiești în baza specificațiilor caietului de sarcini pentru atribuirea contractului, specificații care – după cum aveau să afle, curând, specialiștii operatorului, dar și experți din afara firmei – NU corespundeau realității.

Concret, în caietul de sarcini, era stipulat că puterea instalată a utilajelor de producere a energiei termice din cadrul CET Brazi este de 559,5 MWh.

În realitate, potrivit unui comunicat de presă transmis de Termoficare Prahova SA, singura sursă utilizabilă și funcțională de producere a energiei termice din CET Brazi, la momentul preluării, a fost CAF 2, care are o capacitate de 100MW/h, restul surselor de producție fiind inoperabile, din motive tehnice sau de reglementare (avize ISCIR).

„În urma inventarierii au fost constatate, atât de către personalul Termoficare Prahova S.A. încadrat ca urmare a preluării operării, cât și de către experți externi abilitați, o serie de neconformități în ceea ce privește funcționalitatea utilajelor necesare prestării serviciului de alimentare cu energie termică, precum și neclarități cu privire la statutul juridic al unor bunuri de pe platforma CET Brazi”, precizează operatorul.

Așadar, la momentul preluării serviciului de termoficare, operatorul a găsit un singur cazan funcțional, CAF-2.

Curând, angajații Termoficare Prahova SA aveau să descopere două probleme majore la singurul cazan care mergea în CET Brazi, probleme care i-au determinat să pună problema opririi acestuia:

1. Cazanul prezenta risc major în exploatare atât pentru întreaga instalație de la CET Brazi, cât și pentru angajații firmei.
2. CAF-2 mai avea aviz ISCIR valabil până la finalul lunii decembrie, aviz fără de care nu poate fi pus în funcțiune.

Aceste probleme tehnice majore descoperite la platforma CET Brazi aveau să fie confirmate de unul dintre directorii ISCIR zilele trecute, la mai bine de o lună de la sistarea serviciului, într-o dezbatere publică organizată de „Cafeneaua Comunitară – Fundația Comunitară Prahova”, la care au participat, printre alții, primarul Ploieștiului, Andrei Volosevici, și vicepreședintele Consiliului Județean Prahova, Cristian Apostol.

DETALII AICI: Dezastrul din CET Brazi, confirmat de ISCIR

Acesta din urmă a venit total nepregătit, am putea spune, în condițiile în care a greșit până și numele operatorului (Termoenergie Prahova – în loc de Termoficare Prahova).

ADI-ul, „pe silent”. Vestitorii apocalipsei apei calde, pe scările blocurilor din Ploiești. Directorul ADI, „eu-nu-știu-eu-sunt-din-Câmpina-Tiseanu”, trezit din somn în prima zi fără apă caldă

Revenim la CAF-2, singura sursă de producere a apei calde la data preluării contractului de către Termoficare Prahova SA.

Operatorul a decis că instalația trebuie reparată urgent. Planul era ca, odată cu reparația, să fie obținut și avizul ISCIR, care expira în luna decembrie, în vârf de producție, când nu putea oprit sub nicio formă, fără ca ploieștenii să înghețe cu caloriferele în brațe.

Reparația urma să înceapă la 1 august și ar fi trebuit să dureze minim 30 de zile, cu tot cu procedura ISCIR.

Pentru neîntreruperea furnizării apei calde, operatorul a făcut demersuri pentru închirierea a două cazane mobile, pentru o perioadă de un an. Costul era semnificativ, undeva la peste 800 de mii de euro, însă cu aceste două cazane închiriate, plus CAF-2 funcțional, instalația putea face față fără probleme furnizării agentului termic pe perioada de iarnă.

Operatorul a înștiințat din timp partenerul contractual – ADI Termo adică -, fiind interesat, evident, și de modalitatea de recuperare a banilor aferenți închierierii. Potrivit directorului Termoficare Prahova, Mihai Savin, prima dată s-a pus problema celor două cazane undeva în jurul datei de 6 iulie, la o ședință AGA a ADI Termo. Apoi, solicitarea oficială a fost făcută pe data de 26.07.2022, cu doar câteva zile înaintea sistării apei calde. De atunci și până acum, ADI Termo nu a trimis niciun răspuns.

„În data de 26.07.2022, SC TERMOFICARE PRAHOVA SA a transmis către ADI Termo Prahova, către Primăria Municipiului Ploiești și către Consiliul Județean Prahova un raport privind starea instalațiilor de producție ce constituie Bunuri de Retur de pe platforma CET Brazi și măsuri propuse pentru asigurarea furnizării agentului termic pentru Apă Caldă Menajeră și Încălzire în sistem centralizat.

Raportul complex a fost întocmit de către o comisie tehnică cu sprijinul experților externi și cuprinde informații esențiale privitoare la starea echipamentelor preluate ca bunuri de retur de pe platforma CET Brazi.

Totodată, compania noastră a transmis măsurile propuse pentru asigurarea furnizării agentului termic pentru apa caldă menajeră și încălzire în sistem centralizat, printre care și solicitarea oficială către autoritățile partenere în contract privind aprobarea închirierii a două cazane mobile.

Cererea oficială a avut ca scop asigurarea continuității furnizării apei calde menajere în perioada reparațiilor necesare la CAF2 și completarea de putere pentru securizarea livrării de agent termic în perspectiva sezonului de iarnă 2022-2023. Din păcate, autoritățile nu au răspuns solicitărilor companiei noastre”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Termoficare Prahova SA.

În condițiile în care ADI-ul a rămas, inexplicabil, „pe silent”, în ultimele zile ale lunii iulie, scările blocurilor din Ploiești erau inundate cu fluturași prin care operatorul anunța sistarea serviciului pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile.

Anunțul a provocat un adevărat șoc printre oameni, dar și la Primăria Ploiești. În câteva conferințe de presă-fulger, primarul Andrei Volosevici a susținut că nu a fost înștiințat despre această problemă, a somat operatorul să nu întrerupă apa caldă și a acuzat conducerea Consiliului Județean că urmărește discreditarea sa cu riscul asumat de a-i lăsa pe ploieșteni fără apă caldă.

DETALII AICI: Primarul Ploieștiului vorbește despre “rea voință” și “jocuri politice împotriva sa” în problema sistării apei calde în oraș

În mod ironic, în prima zi fără apă caldă, ploieștenii aveau să-și dea seama de modul în care ADI Termo, asocierea controlată de Consiliul Județean, a avut grijă de acest serviciu vital. Directorul de atunci, Horia Tiseanu, a fost sunat de Volosevici în jurul orei 8 dimineața. Omul era în concediu, iar răspunsul său a fost halucinant și a rămas celebru: „Eu sunt din Câmpina, nu știu dacă este apă caldă la Ploiești”.

Povestea unui contract care a murit din fașă

Două luni și jumătate au avut ploieștenii apă caldă în apartamentele racordate la sistemul centralizat, de la încheierea contractului cu noul operator. Tot atât a avut viață și contractul semnat între ADI Termo și operatorul Termoficare Prahova SA.

Cu o viteză nefirească pentru modul în care gestionase situația până atunci, CJ Prahova s-a mobilizat fulgerător pentru rezilierea contractului, la propunerea președintelui Iulian Dumitrescu. Ba mai mult decât atât, a fost pusă în discuție, tot de Iulian Dumitrescu, chiar și desființarea ADI Termo, lucru care ar fi lăsat în aer termoficarea, dispărând însăși autoritatea care gestionează serviciul.

Desființarea ADI Termo a fost scoasă rapid din discuție. Contractul a fost însă reziliat, ADI Termo activând clauza de furnizare neîntreruptă și mizând pe cele 90 de zile de la rezilierea contractului în care, potrivit legii, un operator de servicii publice este obligat să-și îndeplinească în continuare sarcinile, pentru ca autoritatea publică să aibă timp să încredințeze serviciul unui nou operator.

Totodată, ADI Termo a obligat operatorul să sisteze orice activitate de reparații la CAF-2, iar CJ Prahova a solicitat în instanță o ordonanță președințială de reluare a furnizării apei calde.

„În data de 02.08.2022 Termoficare Prahova S.A. a primit din partea ADI Termo Prahova notificarea de reziliere, precum instrucțiunea de sistare a activităților de reparații, fapt care ne-a pus în imposibilitatea de a efectua reparațiile necesare în vederea asigurării singurei surse de producție a energiei termice atât pentru furnizarea de apă caldă, cât și pentru agentul termic pe perioada sezonului rece.

Tot în această perioadă, societatea noastră a somat Primăria Municipiului Ploiești pentru plata sumelor reprezentând diferența dintre prețul local facturat populației și prețul local al energiei termice pentru perioada mai – iunie 2022 (subvenție). Municipalitatea nu a achitat nici o sumă către compania noastră de la începutul contractului până în prezent.

SC TERMOFICARE PRAHOVA S.A. a manifestat în mod permanent transparență și deschidere în vederea rezolvării gravei probleme cu care se confruntă comunitatea locală în privința furnizării serviciilor de termie. Din păcate, în ciuda nenumăratelor invitații la dialog, la vizitarea platformei pentru a se lua act de realitățile din teren, apelurilor noastre au rămas fără răspuns”, se mai arată în comunicatul operatorului.

Așadar, Termoficare Prahova s-a conformat în ceea ce privește lucrările de reparații. A lăsat cazanul baltă, așa cum i s-a cerut, însă a contestat ordonanța, aceasta fiind respinsă, de altfel, de prima instanță.

Operatorul a contestat și rezilierea contractului, iar reprezentanții acestuia sunt convinși că vor câștiga. „Noi suntem convinși că vom avea câștig de cauză. Și, când se va întâmpla asta, ne vom îndrepta împotriva lor pentru daune-interese. Vă dați seama că noi am făcut niște cheltuieli aici, am plătit salariații la zi”, a mărturisit directorul Mihai Savin.

La fel de interesantă este și acțiunea Primăriei Ploiești, care a înaintat o plângere penală cu privire la contract. Primarul Volosevici anunța, într-o conferință de presă, o descoperire care a complicat și mai mult lucrurile. Potrivit acestuia, clauza prin care Primăria Ploiești era obligată să furnizeze un avans de 50 la sută la plata gazelor (pentru încălzirea apei) nu se regăsește în caietul de sarcini aprobat de Consiliul Local și a fost introdusă ulterior, fără aprobarea CL Ploiești.

Practic, Primăria Ploiești consideră contractul ilegal și nu face plăți în baza acestuia. Iar unii susțin că tocmai neregulile din contract au stat la baza rezilierii după doar două luni și jumătate de la semnare.

După ce primăria a depus plângere penală, viceprimarul USR Magdalena Trofin a fost demisă din funcție printr-un vot în Consiliul Local. În locul acesteia a fost votată Anca Popa. La scurt timp după incident, Mihai Polițeanu a acuzat că Trofin a fost „dată jos” pentru că „și datorită ei s-a aflat și a fost deschis un dosar penal în legătură cu contractul dintre ADI Termo și o firmă de apartament„. Detalii aici!

Ce s-a făcut într-o lună și jumătate

De când nu mai curge apă caldă în apartamentele din Ploiești, tehnic nu s-a făcut nimic. Cazanul CAF-2 este oprit, la CET Brazi e o liniște aproape totală, spartă când și când de muncitorii care-și mai găsesc de lucru prin curte. La trandafirii plantați în fața sediului administrativ, de exemplu. Oamenii au banii la zi, trebuie să facă ceva.

Potrivit legii, începând cu data de 27.09.2022, Termoficare Prahova nu va mai avea dreptul de a presta serviciul de alimentare cu energie termică.

În tot acest timp în care operatorul nu a fost lăsat să facă lucrările de reparații și procedurile de obținere a avizului ISCIR pentru CAF-2, Consiliul Județean a acționat la alte capitole:

A încercat să obțină obligarea operatorului să furnizeze apa caldă indiferent de starea tehnică a echipamentelor primite și a alocat 3 milioane de lei pentru reparații și avize la alte două cazane.

De aceste lucruri ar trebui să se ocupe o firmă – alta decât Termoficare Prahova. Lucrarea nu a fost atribuită încă.

Și, ascultându-l pe directorul ISCIR venit miercuri la Ploiești, cele două cazane prinse în proiectul CJ Prahova au nevoie de cel puțin trei luni pentru a corespunde normelor legale. Iar CAF-2, de cel puțin o lună.

Până acum, CJ Prahova și ADI Termo au pierdut o lună și jumătate. De aici, se naște o întrebare legitimă: De ce aceste proceduri nu au fost aprobate încă de la început?

O soluție și mai rapidă pentru rezolvarea temporară a crizei apei calde era punerea în funcțiune a turbinei lăsate de fostul operator în curtea CET Brazi.

Citind materialul de mai jos, veți vedea cum s-a ratat și această variantă:

DETALII AICI: VIDEO: În timp ce ploieștenii se spală la lighean, turbina de apă caldă stă sub cheia Consiliului Județean

O altă variantă, care a ajuns și în ședința Consiliului Local Ploiești, a fost preluarea, de către municipalitate, a întregii platforme CET Brazi și a sistemului primar de distribuție aflat în patrimoniul Consiliului Județean. Primarul Volosevici a transmis că procedurile care țin de instituția pe care o conduce au fost demarate. Din partea CJ Prahova, tot nicio mișcare!

ADI Deșeuri, asocierea care a adus Ploieștiului titulatura de „orașul gunoaielor”

În ceea ce privește colectarea deșeurilor menajere, adică gunoaiele de la populație, Ploieștiul face parte, alături de alte 33 de localități din județ, din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Deșeuri Prahova. Liderul asocierii este, la fel ca în cazul termiei, Consiliul Județean Prahova. Președintele CJ Prahova este și președintele ADI Deșeuri, adică la ora actuală Iulian Dumitrescu. În trecut a fost fostul președinte CJ, actualmente deputat PSD, Bogdan Toader. Directorul ADI Deșeuri Prahova este în momentul de față consilierul local Pro România Cristian Ganea, care în mandatul trecut a fost viceprimar PSD al Ploieștiului.

Consiliul Județean, prin ADI Deșeuri, a scos la licitație concesionarea serviciului de ridicare a deșeurilor de la populația din mai multe localități prahovene, inclusiv Ploieștiul. Contractul cu societatea de salubritate Rosal Grup a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2017. Din acel moment operatorul trebuia să ridice gunoaiele, să factureze populația la un tarif aprobat de ADI Deșeuri și, apoi, să plătească Consiliului Județean o taxă de redevență. ADI Deșeuri are rolul de a monitoriza activitatea Rosal în cadrul acestui contract și de a-i aplica penalizări, ba chiar poate cere rezilierea contractului dacă operatorul săvârșește abateri de la contract.

Abateri au tot fost, rezilierea nu a ajuns să fie votată

Contractul cu Rosal Grup a constituit un dezastru pentru Ploiești. Deși orașul produce de departe cea mai mare cantitate de gunoaie dintre toate localitățile prinse în contract, reprezentantul orașului în AGA, în speță primarul, are doar un vot în Asociația Generală a Acționarilor. Practic, cuvântul Ploieștiului valoarează fix cât al comunei Valea Doftanei sau al comunei Șirna. Încă dinainte de constituirea ADI Deșeuri, municipalitatea atrăgea atenția asupra acestui detaliu, însă asocierea a fost înființată fără a se ține cont de problemele care pot izvorî de aici.

Rosal Grup nu a putut, din diverse motive, să presteze corespunzător serviciul. Zile întregi nu respecta graficul de colectare a deșeurilor. Oamenii care locuiau la case stăteau cu tomberoanele pline la poartă. Cei de la blocuri nu se mai puteau apropia de ghenele care dădeau pe afară și emanau un miros oribil. Iarnă-vară, Ploieștiul era un focar de infecție, inclusiv în plină pandemie de coronavirus. Probleme erau și în restul localităților din contract și rând de rând primarii din județ cereau rezilierea contractului cu Rosal. Cel mai vocal a fost primarul comunei Blejoi, care a cerut în mod repetat în AGA rezilierea contractului, dar solicitarea nu ajungea să fie pusă pe ordinea de zi pentru a fi votată. Cea mai mare problemă era însă în Ploiești. Cantitatea de deșeuri crește exponențial cu numărul de locuitori.

De ce nu colecta Rosal deșeurile

Rosal factura populația și încasa banii de la oameni. Angajații operatorului erau, însă, neplătiți cu lunile. Așadar ieșeau în stradă și întrerupeau activitatea. Zile întregi muncitorii refuzau să muncească, iar cantitatea de deșeuri din tomberoane creștea tot mai mult. Cel mai probabil a fost o problemă de management a operatorului, care nu gestiona corespunzător activitatea. Dar asta nici nu prea contează, important este că oamenii zăceau cu gunoaiele la poartă, deși își plăteau facturile.

Rosal încerca să se scuze, și ba dădea vina pe tariful prea mic, ba dădea vina pe oamenii care nu aveau contract și, automat, nu erau facturați. Însă, prin contractul semnat cu ADI Deșeuri, operatorul se obliga să încheie contracte cu locuitorii din zona de activitate. Așadar, vorbim tot despre o obligație a operatorului care nu a fost respectată.

Într-un comunicat emis în iulie 2019, Rosal spunea:

„Potrivit ultimelor date statistice oficiale, numarul de locuitori din municipiul Ploiesti este de 227.951 de persoane. Rosal are, in momentul de fata, contracte incheiate cu un numar de 152.321 de persoane. Cu toate acestea, Rosal ridica gunoiul tuturor ploiestenilor, inregistrand, de la inceputul semnarii contractului cu primaria Ploiesti pana acum, pierderi in valoare de 16.048.070,41 lei, la care se adauga taxa AFM in valoare de 3 milioane de lei care, conform legii, ar trebui recuperata de la primaria municipiului Ploiesti.”

Niciun cuvânt însă despre faptul că era chiar obligația lor, prin contractul semnat cu ADI Deșeuri, să-i caute pe cei 70.000 de ploieșteni fără contract și să semneze cu ei pentru ridicarea gunoiului. Nici ADI Deșeuri nu s-a apărat nicio clipă arătând contractul în care este trecută această clauză.

În schimb, Rosal se folosea de situație pentru a cere constant majorarea tarifelor. Și de fiecare dată ADI Deșeuri aproba solicitarea.

Dincolo de faptul că nu încheia contracte și că nu-și plătea oamenii, Rosal nu plătea nici redevența către Consiliul Județean Prahova- motiv de reziliere, prin contract. Rosal nu a plătit redevența nici în actualul mandat, nici pe timpul conducerii anterioare a Consiliului Județean Prahova și, implicit, a ADI Deșeuri. Însă, în ciuda faptului că serviciile prestate de Rosal lasă mult de dorit, frecvent nefiind respectat graficul de colectare a deșeurilor și deși operatorul datorează atât de mulți bani județului Prahova, în nici unul dintre cele două mandate contractul cu Rosal nu a fost reziliat.

Autoritățile s-au limitat doar la a da în judecată operatorul, pentru a recupera banii. Instanța a decis că Rosal trebuie să plătească peste 1,5 milioane de euro, plus penalități, așa că operatorul a cerut o eșalonare a plăților. În luna septembrie a anului trecut, s-au pus în discuție două chestiuni cerute de Rosal: o nouă majorare a tarifelor percepute de la populație și eșalonarea datoriei. AGA a ADI Deșeuri a votat majorarea tarifelor, de la 13,22 cu TVA, la 16,30 cu TVA de persoană, pe lună. Imediat după majorarea tarifului, însă, angajații Rosal au intrat în grevă și din nou nu au mai ridicat gunoaiele, acuzând că muncesc fără a fi plătiți de mai bine de două luni.

În ceea ce privește datoria Rosal pentru neplata redevenței, lucrurile au fost un pic mai complicate. În luna iunie 2021, Tribunalul Prahova a decis că Rosal trebuie să plătească puțin peste 6.653.000 lei redevență și peste 1,6 milioane lei penalități de întârziere, bani la care au continuat să se acumuleze penalități până la data plății.

Așa s-a ajuns ca datoria să depășească 7,5 milioane lei, plus penalități, iar Adunarea Generală a Acționarilor s-a întrunit pentru a dezbate cererea Rosal de eșalonare a datoriei. Pe 14 septembrie 2021, în cadrul ședinței AGA, membrii cu drept de vot, în speță primarii localităților prinse în contracte, au adus în discuție faptul că neplata redevenței este clauză prin care contractul poate fi reziliat și au refuzat să voteze reeșalonarea, solicitând rezilierea.

Directorul ADI Deșeuri Prahova, Cristian Ganea, declara la acel moment că președintele ADI, Iulian Dumitrescu, a propus ca rezilierea contractului să fie votată într-o ședință ulterioară care urma să aibă loc peste două săptămâni.

Din acel moment a început „epopeea rezilierii contractului cu Rosal”. Iată că a trecut mai bine de un an, iar contractul tot nu a fost reziliat. Ba nu aveau toți primarii mandat din partea fiecărui Consiliu Local, ba nu se prezentau toți la ședință și nu era cvorum, cert e că un an mai târziu, ședința AGA a ADI Deșeuri pentru dezbaterea rezilierii nu a mai avut loc, iar Rosal continuă să fie operatorul de salubritate din zonă. Statul ADI spune că la ora actuală este necesară unanimitate în AGA și la prezentă, și la vot, pentru ca un contract să poată fi reziliat. Undeva la sfârșitul anului trecut, s-a luat în discuție modificarea statului ADI, astfel încât o eventuală reziliere să poată fi aprobată doar cu votul majorității primarilor prezenți. Astfel de decizii trebuie luate în toate localităţile implicate, după care delegaţii se vor prezenta în Adunarea Generală a ADI pentru votul final. Iar ceea ce se prezenta ca fiind o simplificare a procesului, s-a lovit de aceeași chichiță: deși Ploieștiul a mandatat primarul să voteze modificarea statutului, undeva la începutul lunii februarie, alte consilii locale nu au făcut acest lucru, așa că și în această privință ideea bate pasul pe loc.

Ploieștiul, prin primarul Andrei Volosevici, a acuzat în repetate rânduri că ADI Deșeuri tergiversează cu bună știință rezilierea contractului cu Rosal. Iar șefii ADI Deșeuri nu au niciun fel de reacție la aceste acuzații, se fac că nu le aud, la fel cum s-au făcut ani de zile că nu văd munții de gunoaie din Ploiești și din celelalte localități prinse în contract. Ba chiar Ziarul Incomod a arătat în trecut cum ADI Deșeuri protejează operatorul și pasează responsabilitatea când vine vorba să aplice sancțiuni.

În aprilie 2021, ziarul Incomod a solicitat ADI Deșeuri să ne transmită ce măsuri a luat în ultimii ani pentru a rezolva problema gunoaielor, în condițiile în care ei sunt cei care au cele mai multe pârghii în a gestiona problema. În primă fază, ADI Deșeuri a refuzat categoric să răspundă întrebărilor puse de reporterii Incomod în baza Legii privind liberul acces la informații de interes public (Legea 544/2001).

Printr-un răspuns pe care îl considerăm cel puțin jenant, Cristian Ganea, directorul ADI Deșeuri, ne-a informat la acel moment că asociația “nu efectuează activități de control asupra Rosal, ci doar activități de monitorizare. În urma activității de monitorizare, eventualele nereguli au fost remediate de către operator în termenul contractual”. Ganea a refuzat să ne pună la dispoziție o situație detaliată a rezultatelor “monitorizării”, susținând că nu intră sub incidența Legii privind liberul acces la informații de interes public.

Prin urmare, i-am indicat lui Cristian Ganea articolele din contractul dintre ADI Deșeuri și Rosal prin care asociația controlează operatorul și dispune măsuri. În plus, i-am explicat și că informațiile sunt publice, ba chiar i-am arătat un răspuns emis de ADI Deșeuri în trecut prin care asociația oferea informații detaliate despre controalele efectuate asupra Rosal, dovadă că încalcă legea prin refuzul de a ne furniza informațiile. În urma acestei corespondențe, ADI Deșeuri a dat curs solicitării de informații a ziarului Incomod, dar “a aruncat pisica moartă” în ograda primăriilor.

ADI Deșeuri susținea că a efectuat zeci de controale cu scopul de a “monitoriza activitatea operatorului de salubritate” privind respectarea obligațiilor contractuale. Referitor la eventuale sancțiuni sau penalizări aplicate operatorului, ADI Deșeuri a răspuns că nu are astfel de atribuții, primăriile fiind cele care pot aplica astfel de măsuri.

“Orice abatere constatată o aducem la cunoștința delegatarilor (UAT-urilor) care sunt în măsură să decidă asupra sancțiunilor ce se impun. Facem precizarea că acesta (n.r. Rosal) a fost sancționat contravențional atât de către Garda de Mediu cât și de către UAT-uri pentru nerespectarea obligațiilor contractuale.”, se arată în adresa emisă de ADI Deșeuri.

Nerespectarea obligațiilor contractuale în mod repetat atrage, însă, prin contract posibilitatea rezilierii. Niciun cuvânt din partea ADI Deșeuri despre luarea în calcul a acestei măsuri.

Răspunsul lui Cristian Ganea din 2021 pare a fi conceput după modelul pe care predecesorul său, Virgil Popa (fostul director ADI Deșeuri), l-a aplicat în octombrie 2018, când ziarul Incomod a solicitat tot date referitoare la controalele și sancțiunile dispuse de ADI Deșeuri cu privire la firma Rosal.

ADI Deșeuri susținea în răspunsul oferit ziarului Incomod în 2018 că “potrivit Statutului de funcționare al ADI Prahova și a legislației aplicabile în materie, aceasta nu deține atribuții referitoare la aplicarea de sancțiuni pentru săvârșirea de fapte contravenționale de către operator”. A se remarca că ADI Deșeuri făcea referire la fapte contravenționale, ignorând penalitățile care sunt prevăzute în contract, separat de acestea.

Potrivit art. 5 din Contract, “Drepturile Delegatarului”, articol invocat chiar de către ADI Deșeuri în răspuns, Delegatarul are următoarele drepturi:

f) să monitorizeze îndeplinirea obligațiilor contractuale asumate de Rosal, iar monitorizarea se realizează prin intermediul ADI, în baza mandatului primit prin statutul său

g) să aplice penalități în caz de executare cu întârziere sau neexecutare a obligațiilor contractuale de către Rosal

Tot articolul 5, alin. 2, reglementează faptul că drepturile prevăzute la alin. a, d, f, g, j de mai sus urmează a fi exercitate în numele și pe seama Delegatarului, de către ADI în baza mandatului primit prin statutul său.

Dincolo de drepturi, Delegatarul are și obligația de a verifica periodic, prin intermediul ADI, calitatea serviciului prestat de către Rosal și îndeplinirea Indicatorilor de Performanță prevăzuți în contract, conform articolului 7.

Articolul 13 stabilește că monitorizarea contractului, în ceea ce privește respectarea și îndeplinirea de către Rosal a Indicatorilor de Performanță și în general a tuturor obligațiilor stabilite prin contract, va fi monitorizată de către ADI în baza mandatului acordat prin statutul său.