Parcul Industrial Ploiești și SPFL revin din nou în atenția noastră. După ce am publicat o serie de materiale în care arătam că investitorii din Parcul Industrial Ploiești sunt impozitați pe terenuri și clădiri de către SPFL, în baza unei Hotărâri de Consiliu Local, chiar dacă la finele lui 2013 a intrat în vigoare Legea 186, care la articolul 20 prevede scutirea de la impozitele pe clădiri și terenuri pentru firmele care își desfășoară activitatea în parcurile industriale. Pentru acordarea ajutoarelor de minimis, SPFL, în 2013, pe lângă Ordinul de Guvern nr. 2980/2013, cere și alte documente printr-o hotărâre de Consiliu Local.
Unde este Ordinul din 2014?
În 2015, SPFL Ploiești spune că la data de 24.09.2013 a fost emis Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr.2980 privind aprobarea condiţiilor de acordare a măsurilor de sprijin pentru investiţiile realizate în parcurile industriale. La art.l din acest act normativ se stipulează clar că facilităţile prevăzute la art. 20 din Legea nr.186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale se acordă de unităţile administrativ- teritoriale. cu respectarea condiţiilor prevăzute în Schema privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate în parcurile industrial. Drept urmare, de la apariţia Ordinului nr.2980/2013, facilităţile prevăzute în art 20 din Legea nr.186/2013 trebuie coroborate cu prevederile acestui act normativ.
Dar, ca urmare a Regulamentului UE nr. 651/2014, al Comisiei din 17 iunie 2014, România trebuia să simplifice procedura de acordare a minimisului. Prin urmare s-a emis un nou Ordin, 1451/07.08.2014 care modifică anexele vechiului Ordin, cel din 2013. Dacă în 2013, în HCL se vorbește de Ordinul din același an, în Hotărârea de Consiliu Local din 2014 se face referire, ATENȚIE, tot de ordinul din 2013, cel din 2014 unde se face simplificarea respectivă nefiind luat în seamă. Mai ales că procedura se simplifică în sensul că firmele care vor să beneficieze de acel minimis trebuie să dea doar niște declarații notariale pr proprie răspundere. Și din răaspunsul SPFL, Ordinul din 2013 e valabil și în 2015.
Vă reamintim că în 2014, 26 de investitori au semnat o petiție prin care atrăgeau atenția Primăriei asupra modului de impozitare din Parcul Industrial Ploiești și avertizau că dacă lucrurile nu vor intra pe un făgaș normal și vor fi în continuare impozitați contrar legislației în vigoare se vor muta în alte județe. Și în 2015, SPFL continuă să perceapă impozite firmelor din PIP.
La Ploiești nu-i ca la Cluj
Să luăm exemplul Clujului: în primul rând Primăria Cluj Napoca se folosește de Ordinul din 2014. Adică acela care simplifică procedurile. Și Primăria Cluj Napoca a dat o Hotărâre de Consiliu Local în care, spre deosebire de Ploiești unde SPFL-ul se comportă cu firmele din Parcul Industrial mai rău ca ANAFUL care închide un butic pentru 50 de bani, firmele din Parcul Industrial care ține de Cluj Napoca și care nu pot beneficia acel minimis, PRIMESC totuși scutire de impozit. Conform textului HCL-ului, ”firmele din Parcul Industrial care nu pot beneficia de prevederile acestor acte nominative care le conferă posibilitatea acordării de scutiri în baza unor scheme de ajutor de stat/minimis, deoarece, fie nu au făcut demersuri iniţiale pentru a obţine avize de principiu pentru acordarea de facilităţi, fie sunt administratori ai parcului sau realmente nu se califică pentru acordarea ajutoarelor de minimis prevăzute de Ordinul nr.1451 din 07.08.2014 pentru modificarea anexelor la Ordinul nr.2980/2013 privind aprobarea condiţiilor de acordare a măsurilor de sprijin pentru investiţiile realizate în parcurile industriale, beneficiază în anul 2015, de cotă de impozitare redusă (0,25%) la impozitul/taxa pentru clădirile clădirile situate în parcurile industriale de pe raza municipiului”.
Cum motivează Consiliul Local Cluj Napoca această hotărâre? În referatul proiectului de HCL scrie că aceste firme beneficiază de această impozitare redusă deoarece ”scopul declarat al acestor agenţi economici este crearea de locuri de muncă şi implicit dezvoltarea regională”.
Singura problemă în diferențele acestea dintre Ploiești și Cluj este distanța. Dacă nu erau 380 de kilometri, probabil firmele ar fi plecat de mult în Ardeal ca să scape de SPFL-ul de la Ploiești.
Redacția Incomod a trimis o cerere către primarul Ploieștiului în care cerem un punct de vedere privind aceată ituație, punct de vedere pe care îl vom publica în momentul în care îl vom primi.
