Mă gândesc deseori cu nostalgie la foștii colegi de serviciu de la IJJ PRAHOVA, la acei dragi colegi cu care am împărțit timp de 18 ani și bune și rele, acei colegi alături de care am făcut multe revelioane în stradă, am râs împreună, ne-am sprijinit la nevoie, am băut apă din același bidon, am mâncat de sute de ori pe capota mașinii de serviciu ascunși de ochii lumii, (că jandarmii nu au voie să mănânce în timpul serviciului de 12 ore după spusele șefilor care fac serviciul de 8 ore și iau masa la popota unității) pe un ziar, unde tăiam șunca de acasă, ceapa, pâinea, carnea și ce mai avea fiecare.

Pentru aceste „fapte” eram deseori criticați în ședințe de șefi îmbuibați, eram criticați și pentru indulgența pe care o arătam cetățenilor, aceasta rezultând din numărul scăzut de sancțiuni pe care le aveam până la bilanțul lunar.

Da domnilor! Jandarmii nu sunt răi! Jandarmii sunt forțați să aplice sancțiuni contravenționale cetățenilor, pentru că în acest fel șefii pot urca pe scara ierarhică, pot avansa în grad, își pot păstra postul sau pot ocupa un jilț mai înalt.

Jandarmeria e o armă nobilă și frumoasă iar jandarmii își fac treaba cât pot de bine, în limita posibilităților.

Greutățile serviciului nu vin de la iernile geroase când trebuie să meargă jandarmul la deszăpeziri, greul nu e atunci când merg la inundații și salvează vieți, bunuri, gospodării, stau nopți nedormite și zile fără hrană. Nu!

Toate aceste activități și multe altele, le dau un sentiment de mândrie, de împlinire…

Dar scârba de serviciu întotdeauna vine de la șefii care bat cu pumnul în masă că „nu ai amenzi” sau, mai nou, îți taie 10%din salariu că te-a văzut cineva mâncând pe capota mașinii!

Pentru mine IJJ PRAHOVA e un fel de școala generală din satul meu, din perioada comunistă. Îmi amintesc cu drag de colegi și cu scârbă de anumiți profesori care își manifestau frustrările pe noi.

Ce m-a făcut să scriu aceste rânduri?

Eu am două operații la coloana vertebrală, iar o proteză din titan îmi înlocuiește un disc cervical.

Nu e nimeni vinovat pentru asta.

În urma acestor operații, am fost nevoit să trec în rezervă fiind declarat de comisia medicală de expertiză”apt limitat”.

Deci m-am pensionat.

Raportând pensia la inflația actuală, banii sunt insuficienți pentru a face față traiului de zi cu zi.

Așa că mi-am găsit un nou loc de muncă unde mă acceptă cu problemele mele.

Pentru aceasta am solicitat instituției mele de suflet în care am lucrat 18 ani, niște copii ale unor documente personale. Au trecut de atunci două săptămâni!

Băi! Două săptămâni! Mai făceam o dată cursul la „Roșu” în timpul ăsta!

Da. Nu am primit nici un răspuns.

Dragilor conducători care tăiați salariile celor care vă țin în spate! Băgați-vă documentele în locul ăla cald care vă țâțâie când sunt revolte în țară, că eu am pierdut acel loc de muncă, că nu am făcut dosarul la timp. Nu mai am nevoie de nici un document. Voi lucra „la negru” și voi începe să scriu proză. Voi scrie despre voi dragilor! Și am ce scrie!”