Ziarul Incomod continuă seria de interviuri cu acei oameni care reprezintă instituțiile unde lucrează sau pe care le conduc! Vorbim de instituții de ordine publică, unde sunt oameni care veghează pentru liniștea noastră, a tuturor, coordonând activitatea pentru ca oamenii de rând să se simtă protejați. Pentru interviul de astăzi am discutat cu colonelul Aurelian Costache, comandantul Grupării Mobile de Jandarmi “Matei Basarab” Ploiești. Colonelul Aurelian Costache a fost împuternicit în această funcție în luna august, iar până atunci a trecut prin mai multe funcții, avansând în carieră și evoluând în același timp cu unitatea din Ploiești. Puțini știu, poate, că Gruparea Mobilă Ploiești acoperă cinci județe, la care se adaugă municipiul București, iar Aurelian Costache coordonează activitatea din întreaga zonă. În cadrul interviului, comandantul ne-a vorbit despre ce l-a motivat să-și aleagă această carieră, care sunt intervențiile la care participă jandarmii Grupării Mobile, ce îmbunătățiri își dorește și a răspuns și la o întrebare pe care reporterii noștri i-au adresat-o din partea suporterilor Petrolul.

Reporter: Pentru început, vă rugăm să vă prezentați și să ne spuneți de cât timp activați în cadrul acestei structuri:

Aurelian Costache: Bună ziua, vreau să vă mulțumesc încă o dată pentru faptul că promovați instituțiile care își desfășoară activitatea în sprijinul comunității. Sunt colonelul Costache Nicolae Aurelian, sunt împuternicit la comanda Grupării Mobile de Jandarmi “Matei Basarab” din luna august. Activez în cadrul Jandarmeriei de 20 de ani, sunt absolvent al Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”, promoție 1997. Anul acesta, în iulie, am făcut 20 de ani de activitate. Îmi desfășor activitatea în cadrul acestei structuri din anul 2000, primii ani de activitate au fost pe cealaltă linie de muncă a Jandarmeriei, pază și protecție obiective. Din 2000 activez în cadrul acestei unități, pot să spun că am crescut și am evoluat odată cu unitatea. Am parcurs toate treptele impuse de ierarhia militară, pornind de la funcțiile de comandă pluton, comandant de detașament, ofițer specialist, șef serviciu ordine publică, adjunct vreo opt ani de zile, iar din august sunt împuternicit la comanda unității.

Reporter: Veți da concurs pentru a rămâne în această funcție?

Aurelian Costache: Da, procedura pe linie de resurse umane este aceeași la toate instituțiile publice, în sensul că se va organiza concurs de către Inspectoratul General al Jandarmeriei și rămâne de văzut în continuare.

Reporter: Ce v-a motivat să vă alegeți această meserie?

Aurelian Costache: Vă pot spune că e o tradiție de familie, ca să spun așa, în sensul că bunicul din partea tatălui a activat ca subofițer de jandarmi în perioada interbelică. Decizia de a urma cariera militară și în special arma jandarmi am luat-o undeva prin clasa a zecea. Fac parte din generația care a prins ultimul examen considerat treapta a doua. Primii ani am învățat la profil matematică-fizică, în clasa a zecea odată cu decizia de a candida la Academia de Poliție am schimbat și profilul și m-am dus la filologie-istorie, o chestie pe care părinții mei nu o înțelegeau pentru un băiat, la început, dar ulterior când le-am spus ce vreau să fac, m-au încurajat și, în plus, era și tradiția de familie de care povesteam anterior și o chestie de rigurozitate și de disciplină pe care am considerat că o pot face foarte bine.

Reporter: În ziua de astăzi, mai simt tinerii chemarea către arma jandarmeriei?

Aurelian Costache: Noi, ca modalitate de școlarizare și de umplere a golurilor care se produc inevitabil prin plecări din sistem, prin treceri în rezervă și așa mai departe, școlarizăm. Jandarmeria are două școli de subofițeri, la Drăgășani și la Fălticeni, care anual școlarizează. Pot să vă spun că în fiecare an există concurență, deci oamenii vin, aplică pentru a fi jandarmi, tot făcând o paranteză și profitând de prezența dumneavoastră, fac puțină publicitate instituției. Tot pentru a acoperi plecările din sistem, de care probabil că știți, din vara acestui an instituția a luat decizia de a scurta perioada de școlarizare, în sensul că nu vor mai fi doi ani de studii, se va face doar un an, examenele se susțin în luna ianuarie 2018, urmând ca la finalul anului să se și termine și să fie repartizați. Totodată, numărul de locuri a fost dublat, de la 350 cum se întâmpla în mod normal, pentru anul următor vor fi 700 de locuri, așa că toți tinerii, mă refer aici și la băieți și la fete, pentru că nu există diferențe, care doresc să se dedice, să devină militari și jandarmi, pot aplica pentru școlile de subofițeri.

Reporter: Care sunt principalele intervenții de care se ocupă Gruparea Mobilă din Ploiești?

Aurelian Costache: Aș dori să încep prin a vă prezenta în câteva cuvinte de ce ne ocupăm. Puțină lume cunoaște sau face diferența între cele două instituții ale Jandarmeriei care funcționează în Prahova. Așa cum probabil dumneavoastră știți, la nivelul fiecărui județ există câte un Inspectorat Județean de Jandarmi, competență teritorială pentru județul respectiv. Gruparea de Jandarmi Mobilă Ploiești este una dintre cele opt grupări mobile ale Jandarmeriei Române. Zona noastră de responsabilitate cuprinde zona de sud a României și mă refer aici la județele Buzău, Prahova, Dâmbovița, Ilfov și Giurgiu și municipiul București. De aici și până la Dunăre. Principalele misiuni, așa cum sunt ele definite în lege, aș dori să vi le transpun pe înțelesul tuturor. Misiunea de bază a unității noastre este asigurarea și restabilirea ordinii publice și combaterea infracționalității în zona de responsabilitate pe care am prezentat-o anterior. Concret, cu ce ne ocupăm și unde ne întâlniți? La toate mitingurile, marșurile, pichetările, manifestările pe străzi, în spațiul public într-un cuvânt, care implică aglomerările de persoane. Asta ar fi misiunea de bază, asigurarea măsurilor de ordine cu ocazia acestor evenimente ce implică aglomerări de persoane. Inevitabil, restabilirea ordinii publice, atunci când aceasta a fost tulburată, este tot atributul unității noastre. Asigurăm măsurile de ordine publică cu ocazia vizitelor oficiale, sau activităților la care participă înalți demnitari români sau străini. Împreună cu alte structuri, sau la solicitarea acestora, participăm la urmărirea și prinderea evadaților, dezertorilor, infractorilor periculoși, persoanelor care se sustrag urmăririi penale sau executării pedepselor privative de libertate. Executăm intervenție anti-teroristă la obiectivele din responsabilitatea Jandarmeriei, asigurăm paza și protecția unor transporturi de importanță deosebită, ce constau în armament, muniție, substanțe explozive, materiale radioactive și așa mai departe. Acum că vorbeam de intervenția antiteroristă, trebuie să cunoașteți că unitatea pe care o reprezint are în organigramă în special subunități mobile de intervenție, dar și o subunitate de intervenție antiteroristă, unde elita unității, în urma unor probe și evaluări, accede în cadrul acestei structuri. Cam aici ne întâlniți și ne vedeți. La solicitarea magistraților participăm la efectuarea unor acte procedurale. Suntem cei care dăm deșteptarea dimineața, când nu sună ceasul, cam acolo ne întâlniți.

Reporter: Cum vă percepe lumea, pentru că aveți de-a face cu persoane care sunt vizitate de procurori la prima oră, cu suporteri mult prea entuziasmați la meciuri, cu protestatari răzvrătiți?

Aurelian Costache: Instituția Jandarmeriei, în esență, este o instituție de forță, o instituție militară, așa cum rezultă și din Legea de organizare și funcționare a Jandarmeriei, vorbim de Legea 550/2004, dar vă spuneam că am crescut și am evoluat profesional odată cu unitatea și instituția, am încercat tot la fel, așa cum prevede Legea, să ne apropiem mai mult de comunitate. Legea noastră prevede că desfășurăm activitatea în sprijinul, în interesul cetățenilor și al comunității și în sprijinul instituțiilor fundamentale ale statului. În acest sens, încercăm să le explicăm oamenilor, un concept mai puțin întâlnit la celelalte structuri similare din Uniunea Europeană, prin implementarea conceptului de dialog și de oameni în uniformă care realizează acest liant dintre omul în uniformă, cu materiale de intervenție, eventual cu pulverizatoare și alte chestiuni și cel din față, pe care îl aminteați dumneavoastră, suporterul, protestatarul sau omul trezit de dimineață. Încercăm prin modalitatea aceasta să explicăm și să transmitem mesajul că rolul și prezența noastră pe stradă nu este de a împiedica anumite drepturi, din contră, suntem acolo pentru a ne asigura că toți cetățenii au posibilitatea să își exercite dreptul la liberă exprimare, dar în condiții civilizate și fără a tulbura dreptul celorlalți cetățeni. Asta încercăm să le spunem acestor parteneri, faptul că în spatele acestor uniforme, carapace și mijloace de protecție, sunt oameni, ca și ei. Și noi avem familii și copii și așa mai departe.

Reporter: Aveți echipe de dialog, oameni instruiți special în acest sens?

Aurelian Costache: Da, avem echipe de dialog în organigrama fiecărei subunități de care vorbeam, există asemenea oameni care sunt specializați, au cursuri în acest sens. Conceptul nu este întâlnit la multe structuri de intervenție, mulți preferă relația “dumneavoastră acolo, noi aici”, eventual niște garduri între noi și tunuri de apă și așa mai departe. Am constatat că oamenii sunt dispuși la dialog, chiar și în stradă, pe lângă scandările propriu-zise oamenii doresc să comunicăm, oamenii bine intenționați care ies pentru a-și exprima o nemulțumire ne semnalează dacă în interior sunt turbulenți sau persoane care doresc să denatureze chestiunea. Am avut experiență în București, pentru că așa cum vă spuneam, Bucureștiul este zona noastră de responsabilitate, azi-noapte de acolo am venit, am avut experiențe în februarie, când oameni de bună credință care participau la manifestarea respectivă ne semnalau faptul că în rândul dumnealor erau și persoane care consumau băuturi alcoolice, lucru care este interzis pe timpul adunărilor publice.

Reporter: De-a lungul carierei ați participat și la intervenții, îmi spuneați. Puteți să ne dați exemplu de o intervenție mai dificilă la care ați luat parte?

Aurelian Costache: Din 20 de ani de carieră, mi-ar fi greu să aleg o acțiune anume. Sunt multe, aș dori să scot însă în evidență că toate aceste acțiuni au făcut să crească coeziunea unității și a grupului, am depășit barierele impuse de relații instituționale. Cu mulți dintre colegii mei, pentru că deși ierarhic îmi sunt subordonați, eu îi consider colegi, am relații foarte apropiate, timpul petrecut aici de multe ori a legat prietenii de familie, plecăm în concedii împreună, petrecem timp împreună. Ca să mă refer la o acțiune mai de interes, am avut acum vreo trei ani cred un meci unde am participat la asigurarea măsurilor de ordine publică pe Arena Națională, un meci oficial al României. Au fost câteva probleme legate de faptul că suporterii echipelor de fotbal la momentul respectiv nu înțelegeau că ajungând pe stadion trebuie să susțină echipa națională a României și fiecare ajungea acolo și începea să-și susțină echipa favorită. Bineînțeles că acolo printr-un mod de dispunere a lor s-au aflat în apropiere galerii ale echipelor de notorietate, Petrolul, Steaua, Dinamo. Am avut o intervenție mai dificilă pentru a separa aceste grupuri de suporteri și, ca să spun așa, a ajutat faptul că noi am intervenit în locul respectiv, aveam acolo și suporteri ai Petrolului. Faptul că noi am fost direcționați și am apărat acolo a contat enorm în aplanarea conflictului, în sensul că văzându-ne pe noi la intervenție și cunoscându-ne de pe Ilie Oană, a fost mai ușor. În rest, ca intervenție, zburau stingătoare, zburau mese, toate cele și, vedeți, în zona respectivă erau și copii și femei. De aceea, întotdeauna este destul de delicat și meseria pe care ne-am ales-o nu implică sau nu suntem pe poziții beligerante, noi tot timpul suntem în sprijinul populației, pentru că tot realitatea ne-a demonstrat că la aceste aglomerări de persoane, nu toți doresc să instige, să spargă și așa mai departe. Și atunci trebuie făcută diferența, să-i protejăm sau să le asigurăm ieșirea din zona respectivă a celor care nu au legătură cu evenimentul și să-i separăm pe cei care denaturează adunarea.

Reporter: Pentru Gruparea Mobilă Ploiești, ce v-ați dori să fie îmbunătățit?

Aurelian Costache: Aș începe puțin cu o istorie a dotării și a evoluției unității. Unitatea a fost creată în septembrie 1990, ea a funcționat până prin 1999 cu militarii în termen, era stagiul militar obligatoriu. În 1999, la 1 martie, s-a luat decizia ca această structură să fie profesionalizată și au fost încadrați sergenți angajați pe bază de contract. Din 2005 funcționăm cu structura încadrată cu subofițeri, profesionalizată. Ca dotare, am început cu acel echipament mozaic, cu niște căști albe pe care le vedeați prin piață. Din punct de vedere al dotării și al asigurării mobilității stăm foarte bine. Întreg personalul are mijloace individuale de protecție, lucru care cu zece ani în urmă nu era tocmai așa. Din punct de vedere al mobilității avem capacitate de transport și ne putem mișca oricând în zona pe care v-am prezentat-o ca fiind de responsabilitate, fără niciun fel de problemă. Ceva legat de încadrarea cu personal ar fi, dar e o chestiune generală la nivelul Ministerului pentru că încă o dată spun, în iulie-august au fost trecerile în rezervă ale celor care îndeplineau condițiile. Dar eu sper că într-un an de zile, prin creșterea numărului de subofițeri care vor fi școlarizați, aceste goluri vor fi ocupate. În rest, nu sunt probleme.

Reporter: Aici se fac încadrări din sursă externă?

Aurelian Costache: Se fac încadrări din sursă externă la fel ca și la structurile de poliție, cu aprobarea Ministerului. Ministerul aprobă încadrările din sursă externă, dar trebuie să vă spun că acestea în ultima perioadă s-au referit doar la funcții de specialiști, adică un IT-ist, un specialist în comunicații, nu se fac încadrări din sursă externă pentru subofițerul operativ, cel care execută misiuni pe stradă. Au fost destul de puțini în ultima perioadă.

Reporter: Care credeți că sunt cele mai importante calități pe care trebuie să le aibă un jandarm de la Gruparea Mobilă, condiția fizică, prezența de spirit, ce anume?

Aurelian Costache: Eu cred că aceste condiții ar trebui luate cumva cumulat. Apropo de condiție fizică, programul de pregătire fizică al acestor structuri este unul diferențiat de a-l celorlalți jandarmi. Este mai intens, cu o frecvență mai mare săptămânală, avem instructori care ne pregătesc efectivele. Pe lângă această chestiune, trebuie să îți și placă ce faci, pentru că dacă nu pui puțină pasiune și nu-ți place acest gen de activitate nu o poți face. Este o flexibilitate și în alegerea programului, aici nu avem un program prestabilit, nu venim la muncă la ora 8.00, plecăm la ora 16.00. De multe ori, programul nostru începe sau este mai intens atunci când pentru societatea civilă începe cel de relaxare, cum este weekendul. Dumneavoastră când mergeți la serbări, la festivaluri, trebuie să venim noi care asigurăm măsurile de ordine. Condiție fizică, disponibilitate și flexibilitate în programul de lucru, perfecționare, o dorință de perfecționare permanentă, pentru că legislația în domeniul ordinii publice se actualizează permanent, este o chestie de pregătire pe care trebuie să o avem în atenție.

Reporter: Aminteați de legislație, credeți că structurile de ordine publică ar avea nevoie de mai multă libertate în intervenție? Ați dori să puteți folosi mai multă forță? S-a tot discutat în ultimul an despre aceste lucruri, au fost și niște cazuri intens mediatizate, de ultraj.

Aurelian Costache: Eu spun că legislația la acest moment este îndestulătoare, ca să zic așa. Nu trebuie să picăm în extrema cealaltă, de stat polițienesc. Eu cred că trebuie aplicată legea așa cum este ea, este în regulă, mici update-uri care se fac sunt foarte bune și legislația trebuie să se miște concomitent cu evoluția societății. Dar legislația este în regulă, chestiunile celelalte ce țin de ultraj se întâmplă. Și noi am avut, știu că ați avut o solicitare către noi, și noi am avut anul acesta un ultraj. Se întâmplă, numai că printr-o pregătire fizică riguroasă, prin respectarea procedurilor de lucru, cred că pot fi evitate. Sunt și situații când nu pot fi evitate, și nouă ni se întâmplă, nu e niciun fel de problemă, am avut speța de care vă spuneam. Niște colegi de-ai mei au acționat într-o zonă din Ploiești, un tip care aparent nu avea absolut nimic, dar era sub o anume stare, a scos un cuțit și, pe timpul imobilizării, un coleg de-al meu a fost tăiat la mâna. Cel în cauză este în arest și sperăm ca prin hotărârea definitivă să rămână acolo.

Citește și: Polițiștii și jandarmii, victimele scandalagiilor din județ! Câte cazuri de ultraj au fost în Prahova anul acesta

Reporter: Cum vi se pare faptul că o persoană care face un ultraj primește, uneori, control judiciar sau pedeapsă cu suspendare?

Aurelian Costache: Sunt situații și situații. Dacă legiuitorul va aprecia că se impune o întărire a autorității jandarmeriei și poliției o va face. Dacă nu, noi trebuie să ne exercităm atribuțiile în condițiile legii în vigoare. Nu putem să inventăm, să fim pe lângă. Dar actualizările au fost făcute, mă refer la uzul de armă, unde au fost actualizări ale legislației, ultima actualizare a fost la Legea 61/1991 privind normele de conviețuire socială unde au fost întărite și înăsprite niște pedepse. Lucrurile se mișcă în funcție de normalitate, nu trebuie să grăbim și să venim cu aceste măsuri coercitive înaintea evoluției societății. Cred că există o balanță în toată chestiunea aceasta.

Reporter: Se apropie sezonul rece, considerați că este un sezon mai dificil decât vara? Deja avem mișcări în stradă, vom avea localități afectate de condițiile meteo, oameni înzăpeziți.

Aurelian Costache: Mă bucur că atingeți și acest subiect. În stradă, cunoaștem, omul atunci când este nemulțumit nu ține cont de vreme, avem exemple, februarie, august. Din contră, ca experiență personală, am constatat că mai mulți ies în stradă în sezonul rece decât în cel cald. În sezonul cald avem alte preocupări, concedii… Noi, deși așa cum vă spuneam, suntem structură militară, structură de forță, acționăm în sprijinul cetățenilor și aminteam mai devreme de zona de responsabilitate din județul Buzău, acolo cu o frecvență de doi ani, 2012, 2014, am acționat cu efective chiar aproape de întreaga unitate în zonele respective, timp de mai multe zile, în sprijinul populației, pe ce înseamnă deszăpeziri, salvare oameni. Nu văd să aducă condiții deosebite sezonul rece din punct de vedere al manifestărilor. Manifestări vor fi.

Reporter: La deszăpeziri este o muncă grea, mai ales când poate mergeți acolo și vedeți oameni în putere care stau și vă privesc cum le faceți pârtie în curți…

Aurelian Costache: Asta am trăit-o pe propria piele. Dacă tot suntem pe linia aceasta, la deszăpeziri, acționam într-o localitate din Buzău și colegii mei au intrat într-o curte, casa respectivă era chiar la limita localității, zăpada acoperise casa, nu se mai vedea decât hornul, un staul de animale unde erau vreo 60 de oi era acoperit cu totul cu zăpadă. Au intrat colegii mei în curte și au întrebat dacă mai e cineva în casă, nu mai era, au întrebat de animale și colegii mei au vrut să se apuce de curățat înspre staul, dar omul a cerut să curețe întâi spre beci. Colegii au întrebat de ce înspre beci și le-a spus omul că trebuie să ajungă la lichidul acela pe care îl pusese acolo… Celelalte chestiuni, cine e gospodar vara, e gospodar și iarna și își dă zăpada, cine nu, nu. Am avut multe situații de genul, în care stăteau și se uitau și spuneau “mai dați-ne și acolo, dar vedeți că mai trebuie și în spate”, profitau de prezența noastră.

Reporter: Ce planuri aveți pentru perioada următoare la nivelul unității?

Aurelian Costache: Ne dorim în primă fază integrarea, am primit anul acesta din promoție 20 de subofițeri, îmi doresc o integrare cât mai rapidă a acestora în cadrul unității, îmi doresc o intensificare a programului de pregătire fizică ca proiect managerial, programul de pregătire fizică al subordonaților, tocmai contând și punând în valoare experiența unor colegi care au făcut sport de performanță. Avem oameni încadrați care sunt multipli campioni naționali la lupte libere, la box și așa mai departe. Am constatat că aceștia fac o treabă bună prin implicarea lor în programul de instrucție, de pregătire al oamenilor. În afara executării misiunilor, că astea sunt zilnice, îmi propun o mai bună comunicare cu dumneavoastră, cu mass-media, organizăm lunar conferințe de presă, încercăm să transmitem cu ce ne ocupăm, încercăm să transmitem mesaje prin intermediul dumneavoastră publicului, încercăm să ne adaptăm mijloacele de comunicare la chestiunile actuale, pagini de Facebook și așa mai departe. Asta încercăm și asta ne dorim, să aducem instituția și să fim tot timpul în pas cu evoluția societății, într-un cuvânt.

Reporter: O întrebare din partea suporterilor Petrolul: de ce nu pot face spectacole pirotehnice pe stadion, cum vedem în alte țări?

Aurelian Costache: Românul are focul în suflet, în general, eu așa le-am spus tot timpul, la toate întâlnirile pe care le-am avut. Facem tot timpul comparație cu ce se întâmplă pe alte stadioane, dar niciodată nu ne gândim la legislația aplicată în domeniu. Pentru noi, la acest moment, este interzisă prin Legea 126 desfășurarea oricărei operațiuni cu materiale pirotehnice fără drept, de persoane neautorizate. Acum, spectacolele pirotehnice organizate de firme nu mai aduc focul aproape de suporteri, nu-l mai simt. Acum, legat de meciurile de fotbal, despre asta vorbim, organizatorul competiției respective, poate fi Federația, sau Liga Profesionistă, interzice și în toate regulamentele este interzisă folosirea mijloacelor pirotehnice. De aici această chestiune. Noi am avut nenumărate întâlniri, instituția pe care o reprezint nu se mai ocupă de ligile inferioare de fotbal, ne ocupăm de Liga I, Arena Națională, dar am lucrat cu echipa locală, cu suporterii echipei locale, din 2011 de când au promovat și cunoaștem toate frământările, ca să zic așa, și lucrul acesta îl transmiteam în cadrul întâlnirilor: că Jandarmeria nu vine la stadion și nu are interes în a nu se disputa meciul respectiv, a nu se desfășura partida în cauză. Dar, ce se întâmplă? Un exemplu, simplu, într-o peluză cu 2.500-3.000 de oameni, îmi amintesc de perioadele bune când Petrolul juca în UEFA League și aveam aici Dinamo Zagreb, Swansea, într-o peluză cu 3.000 de oameni, niște oameni bine intenționați de acolo promovează sau doresc să transmită un mesaj, o pânză foarte mare, vopsită. Sub acea pânză, doi, trei, cinci, șase, folosesc mijloace pirotehnice. Le spuneam tot timpul: ce se întâmplă dacă focul acesta se extinde asupra acelei pânze care de multe ori avea dimensiuni de zeci de metri lungime și cum reușim ca cei care sunt sub acea pânză să se simtă în siguranță acolo? Noi și organizatorul, în primul rând, ar trebui să asigure protecția tuturor celor care participă la eveniment, dar noi suntem acolo să ne asigurăm că organizatorul respectă legea. De aceea, e greu de folosit individual, hai să luăm o torță și să o aprindem pe stadion. Ai aprins o torță, ești oprit la ieșire, ți se întocmește documentul, interdicția… Acum că vorbim de fotbal, Ploieștiul are un bazin de suporteri pe care îi cunoaștem, și noi suntem suporterii Petrolului și eu țin cu Petrolul de mic copil, tata mă ducea la meciuri de fotbal și am crescut pe acest stadion, dar trebuie să înțelegem, așa cum spuneam la început, că trebuie să ne exercităm drepturile și libertățile fără a-i deranja pe ceilalți și fără a le pune în pericol viața. Totul e bine și frumos, dar după ce se întâmplă lucruri, vedeți, lumea începe să… “dacă autoritățile statului își făceau treaba într-o anumită situație, se întâmpla chestiunea aia?” Suntem puși acolo să veghem ca legea să se aplice.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here