Reporterii ziarului Incomod au realizat un interviu cu agentul șef adjunct de poliție Silvana Oprea, care activează în cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității. Subiectul interviului a fost specificul cazurilor de violență în familie și pârghiile pe care le are Poliția pentru a proteja persoanele abuzate. Un studiu al unor psihologi ai Poliției Prahova arată că o femeie abuzată se întoarce într-un mediu abuziv de șapte ori. Care sunt motivele care o determină să facă acest lucru și cum pot fi protejate victimele ne-a explicat Silvana Oprea.

Reporter: De-a lungul activității în cadrul acestui compartiment, v-ați ocupat, pe partea de prevenire, și de cazuri de violență în familie?

Silvana Oprea: Obiectul nostru, al celor de la Prevenire, este reprezentat de activitățile preventive, dosarele sunt instrumentate de colegii de la subunități, noi suntem responsabili doar pe partea de acțiuni informativ-preventive. Dar, indirect, avem contact cu subiectul, chiar dacă nu instrumentăm noi direct dosarele respective.

R.: Ce se poate face pentru a preveni astfel de cazuri, cum puteți convinge oamenii să renunțe la violență sau să sesizeze poliția când sunt victimele unui astfel de incident?

S. O.: Acțiunile noastre preventive se desfășoară în toate mediile și au ca grup țintă toate categoriile de oameni, de la elevi de liceu, până la adulți. Nouă ne plac foarte mult activitățile din liceu pentru că, zicem noi, acum e momentul în care ei leagă niște prietenii, poate pun bazele unei relații și ar fi bine de știut de pe acum cam ce semne trebuie să recunoști în cazul unor potențiale relații abuzive, ce trebuie să accepți și ce nu din partea partenerului, când să spui stop, pentru că astăzi este o ceartă, mâine o criză de gelozie, în curând apare și prima palmă care niciodată nu e și ultima. Lucrurile nu se opresc doar acolo. Feedback-ul din partea elevilor este pozitiv, mai mult decât atât, unii dintre ei vin la final și ne spun că au probleme acasă.

R.: Cât de des se întâmplă acest lucru?

S.O.: Nu foarte des, au fost câteva situații în campania din primăvară de la Liceul „Carmen Sylva”, două eleve au venit și ne-au spus, într-una din situații în familia uneia se petrecea, probabil mama era cea abuzată, iar în cealaltă niște prieteni apropiați de familie. A simțit nevoia să ne aducă la cunoștință lucrul acesta, a simțit nevoia să ajute. A întrebat ce poate face, pentru că vedea că ei singuri nu se ajută. În astfel de cazuri, bineînțeles, îi îndrumăm la poliție pentru că dacă nu ni se aduc la cunoștință fapte de acest gen nu avem de unde știi de ele. Colegii noștri sunt obligați să ia măsuri, dar dacă nu ni se aduce la cunoștință nu avem de unde să știm. De asemenea, îi îndrumăm să contacteze un ONG cu care noi lucrăm foarte bine, sunt cei mai serioși parteneri ai noștri și consecvenți, cei de la Compassion and Care, este singurul ONG din Prahova, toate serviciile lor sunt gratuite, de sprijin moral, psihologic, chiar financiar asupra victimelor violențelor în familie. Îi îndrumăm și acolo, în cazul în care vor să meargă mai departe de a depune plângere. Noi nu putem să-i sprijinim psihologic sau moral, noi le putem arăta doar calea cea dreaptă. Dar apoi, pentru liniștea lor, pot merge la acest ONG.

R.: Când vă spune cineva despre o astfel de situație, poliția se poate auto-sesiza, fără plângere?

S.O.: Ne-am sesizat din oficiu în cazul unor situații mai deosebite, dar cel mai adesea sunt sfătuiți să depună plângere pentru că este altceva, o plângere este mult mai complexă și astfel se declanșează altfel urmărirea penală. Poliția se poate sesiza și din oficiu. Vă spuneam de activitățile din școli, sunt foarte plăcute, le simțim cu adevărat utile, pentru că la final nu numai că ni se aduc la cunoștință situații, dar îi vezi pe elevi că rămân în suspensie, pe gânduri. Pe fața lor se vede mai mult decât vor să afișeze. La fel, mergem în societăți comerciale unde ponderea angajaților este de sex feminin, cu acordul direcțiunii întrerupem fluxul de muncă și le vorbim despre ordinul de protecție, le dăm câteva flyere, la fel ni se aduc la cunoștință situații, altele sunt foarte deschise și spun direct că sunt într-o situație abuzivă. Altele nu, ne iau deoparte și ne spun, dar în final rămâne la aprecierea lor dacă vor să meargă mai departe sau nu. Un studiu al unor psihologi de la noi de la Direcție spune că o femeie se întoarce într-un mediu abuziv de șapte ori.

R.: Care ar fi motivele?

S.O.: De cele mai multe ori sunt copii la mijloc, se întâmplă ca victimele să fie dependente financiar de agresor, nu au bani nici măcar să meargă să depună o plângere, să ia bilet de autobuz sau să plătească un taxi până la Parchet, nu au serviciu, depind efectiv de agresori. Altele sunt terorizate, amenințate, li se spune că dacă fac ceva, tot se întorc acasă și ce or să pățească, vă imaginați ce scenarii li se prezintă, cam astea ar fi motivele. Le este frică! Se gândesc că nu au ce face mai departe, că mama nu o mai primește acasă, pentru că sunt oameni cu concepții învechite, care le spun „ți l-ai ales, e al tău, nu ai unde să mai vii, ce să cauți aici, voi vă rezolvați problemele acolo”. Sunt situații în care problemele se rezolvă când ea alege să își facă singură dreptate și devine din victimă, agresor.

R.: Ne puteți da un astfel de exemplu?

S. O.: Am întâlnit persoane la Penitenciarul Târgșor care au spus lucrul acesta. Erau femei abuzate de soții lor, rămăseseră șomere, de aici o mulțime de neajunsuri, de certuri în familie de-a lungul vremii, probabil că la un moment dat lucrurile au scăpat de sub control și pe partea cu alcoolul și, într-un moment de ceartă, de scandal, ea aflându-se în proximitatea unui cuțit, și-a omorât soțul, înjunghiindu-l.

R.: Cum ar putea fi protejate victimele abuzurilor?

S.O.: Referitor la ordinul de protecție pe care îl tot promovăm în ultima perioadă, a fost introdus prin Legea 25 din 2012, adică relativ recent în legislația românească și deși lucrurile s-au petrecut de curând, oamenii sunt foarte informați și zicem noi că ne-am adus aportul la treaba aceasta, pentru că a crescut cererea emiterii ordinului de protecție.

R.: Ce face acest ordin de protecție?

S.O.: Acesta protejează fizic și psihic victima unei astfel de fapte și pedepsește penal agresorul. Impune niște limite, niște restricții agresorului, dintre care aș aminti obligativitatea de a părăsi locuința, agresorul este obligat să plece chiar dacă el este proprietarul de drept al imobilului pentru că se face o analiză și dacă sunt și copii la mijloc și persoana abuzată nu are altă variantă de a le asigura creșterea și condiții cum trebuie, atunci agresorul este obligat să părăsească locuința.

R.: În caz că se întoarce și încalcă ordinul ce se întâmplă?

S.O.: Acest fapt se pedepsește cu închisoare cu executare de la o lună la un an, pentru că intră sub aspectul infracțiunii de nerespectare a unei hotărâri judecătorești.

R.: Dar se pedepsește la finalul procesului, nu? Sau se poate dispune arestarea preventivă a agresorului pentru că a încălcat condițiile impuse de ordin?

S.O.: Doar pentru atât, nu cred că se dispune arestarea preventivă. Am văzut cu toții situații grave în care lucrurile nu se mișcă așa, d-apoi o ceartă în familie. Este o mare problemă. Amintiți-vă incidentul de la coaforul Perla din 2012 din București, când respectivul, care mai era și agent de poliție, a ales să se ducă la locul de muncă al soției, în coafor, a scos glock-ul și a împușcat opt persoane.

R.: Există posibilitatea ca victimele să fie plasate într-un centru în care să locuiască, să li se asigure mâncare?

S.O.: Cei de la DGASPC au niște centre, știu că au unele pentru bătrâni abuzați de proprii copii, unul s-a deschis de curând, iar unul este pe lângă spitalul Voila, acolo le asigură și mâncarea de la cantina spitalului, dar nu sunt atât de multe pe cât ar trebui. Apropo de incidentul de la coaforul Perla, după incidentul acela s-a decis ca în ordinul de protecție să fie introdus și ca la emiterea acestuia agresorul să fie obligat să depună armele pe care le deține, fie și legal.

R.: Despre celelalte cazuri, când nu femeia este victima, ce ne puteți spune?

S.O.: Ponderea faptelor de violență în familie, ca și agresor, este deținută de bărbat, 80% dintre agresori sunt bărbați, 80% dintre cazuri se petrec între soț-soția sau concubini, actuali sau foști. De regulă, bărbaților le este rușine să vină să reclame.

R.: Un bărbat este mai mândru decât o femeie…

S.O.:  Le este rușine să vină, chiar dacă a fost o chestie izolată sau sunt bătuți constant, nu mulți aleg să vină la poliție și probabil că lucrurile se petrec ca și în celelalte cazuri: alcool, gelozie, lipsa locului de muncă, lipsa unei locuințe salubre. Faptele se petrec, cea mai mare parte dintre ele, seara și probabil sunt loviți cu obiecte din gospodărie sau cu palmele, pumnii.

R.: Despre cazul recent de la Apostolache, când un bărbat a fost agresat de soția sa, ce ne puteți spune?

S.O.: Au băut, s-au întânit, soț-soție, au început să arunce cu obiecte unul în celălalt și el a fost nimerit cu o cană în cap. A mai fost o speță mai veche pe care noi am prezentat-o la activitatea de la liceul Carmen Sylva, un caz de la judiciar, un bărbat lovit de cumnatul său în timp ce dormea.

R.: Ce ar trebui să înțeleagă persoanele care sunt abuzate, există posibilitatea ca de la o palmă să se ajungă la omor?

S.O.: Da, există această posibilitate. Noi le spunem, le facem acest scenariu, ele cu siguranță că știu mai bine decât noi ce pățesc zi de zi, dar pur și simplu nu au curaj să meargă mai departe. Sau fac câteva sesizări, după care, acesta este coșmarul colegilor noștri care le instrumentează, începe procedura de audiere, martori, poate presupune cazul și deplasări la distanță, dar după tot acest tam-tam victimele își retrag plângerea. Încetează procesul penal și totul a fost în zadar. Acesta este coșmarul lor, cu asta se confruntă toți.

R.: Și bănuiesc că în majoritatea cazurilor se întâmplă asta…

S.O.: Da. Ne spun că au vrut doar să-l sperie pe celălalt, să vadă că poate merge la poliție, dar ce ai rezolvat?! Data viitoare dacă vede că i-ai creat acest precedent va folosi forța mai tare. Cu siguranță că victima știe că așa e, pentru că a fost bătută în diverse ipostaze, dar la fel procedează, merge și își retrage plângerea. Sunt dependente, nu au unde să se ducă și toate motivele pe care vi le-am expus, nu au serviciu…

R.: Bănuiesc că nu sunt doar persoane care provin din categorii sociale defavorizate, ci din toate mediile, chiar și femei cu carieră, cu studii…

S.O.: Toate aceste explicații ni le-au dat și colegii care instrumentează dosare și ne-au spus că nu contează pătura socială din care provin, nu contează condiția socială, poate cei cu studii superioare mai manifestă un pic de rușine și de jenă. Dar nu contează nici dacă e vară sau iarnă, nu contează dacă sunt din mediul urban sau din cel rural, contează doar educația pe care unii au primit-o sau nu, contează frustrările pe care unii le-au acumulat și acela este un moment în care refulează și mai ales faptul că unii provin din familii în care lucrurile acestea s-au întâmplat frecvent și sunt considerate normalitate, pentru că au crescut văzând așa ceva, iar ei sunt fie agresori, fie viitoarele victime, pentru că au crescut într-un mediu abuziv.

R.: Există cazuri în care părțile implicate s-au împăcat și chiar nu au mai fost săvârșite abuzuri?

S.O.:  Colegii noștri de la subunități sunt obligați să monitorizeze aceste situații. După aceea, chiar dacă s-au retras plângerile, el promite că nu o mai lovește, ea acceptă și se întoarce în mediul respectiv, ei sunt obligați ca polițiști să monitorizeze starea lor. Mi-e greu să cred că dintr-un agresor în toate formele, violență psihologică, spirituală, materială, fizică, peste noapte te transformi. Mi-e foarte greu să cred, dar este pur și simplu părerea mea. Noi încercăm să îndrumăm victimele la poliție, dar ele vor doar să-i sperie, apoi își retrag plângerile. Ordinul acesta de protecție are rostul lui, dar oamenii ar trebui să fie mai deschiși, însă, nu spun, le este rușine, chiar își protejează agresorii de frică și pentru imaginea în societate. Mai ales în cazurile cu copii la mijloc, care sunt martori la astfel de scene, psihologii spun că ei vor deveni persoane care acceptă să li se facă aceleași lucruri și devin victime, sau refulează și devin agresori.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here