Şefii curţilor de apel din România se revoltă împotriva judecătorului Danileț, inițiatorul protestelor magistraţilor pe OUG 7/2019, şi cer CSM să ia măsuri față de inițiativele “care țin mai cu seamă de sfera politicului”: “Este de neconceput ca Danileț să se erijeze în persoană ‘reprezentativă’ pentru Justiţia Romană… doar 6% din instanţe au iniţiat forme de protest… Nu recunoaştem şi nu susţinem asemenea iniţiative”, scrie luju.ro.
Demersul judecătorilor de la curţile de apel vine după cel al judecătorilor de la tribunalele din România care, la rândul lor, au anunţat că se delimitează de formele radicale de protest şi de acțiunile judecătorului Cristi Vasilică Danileț .

Printre semnatarii scrisorii se numără și judecătorul Andra Corina Botez – preşedintele Curţii de Apel Ploiești, judecătorul Paul Frățilescu, vicepreşedintele Curții de Apel Ploiești, și judecatorul Ioana Cîrstea Stoenac, vicepreședintele Curții de Apel Ploiești.
Iată scrisoarea deschisă a președinților și vicepreşedinţilor curților de apel din România adresată Secţiei pentru judecători a CSM:

 

“Subsemnaţii, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel din România, adresăm SECŢIEI PENTRU JUDECĂTORI A CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII prezenta

SCRISOARE DESCHISĂ

prin care ne exprimăm dezacordul faţă de modalitatea deformată în care, în aceste săptămâni, s-a înţeles, de către unii colegi judecători, asumarea rolului şi locului constituţional şi legal al magistratului, prin respingerea oricărui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea şi exacerbarea protestelor în afara instanţelor, pe scările acestora, prin acreditarea ideii că majoritate judecătorilor/instanţelor iau parte la aceste forme de manifestare.

Precizăm, în primul rând, că, astfel cum am susţinut, în mod constant, existenţa statului de drept nu poate fi concepută decât în respectul principiului independenţei judecătorului. De aceea, atunci când s-a pus problema nesocotirii acestui principiu, în mod concret (şi nu doar la nivel de idee generală), am fost de acord că trebuie să luăm poziţie şi să apărăm statutul care ne este conferit constituţional, nu ca privilegiu, ci pentru că actul de justiţie să se poată desfăşura în coordonatele respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

În acest context, subliniem, însă, că manifestările de dezacord faţă de acţiunile sau omisiunile celorlalte puteri nu pot avea loc într-un cadru care să ducă în derizoriu demnitatea profesiei de judecător, după cum nu ne putem îngădui nici ca aceste manifestări să aibă forme de pactizare cu politicul sau să îndemne, fie şi tacit, la revolte publice.

Este adevărat că statornicirea, în Legile Justiţiei, a unor principii, cum este cel al separării carierelor judecătorilor şi procurorilor – în acord cu statutul constituţional şi legal al acestora – a fost solicitată, în repetate rânduri, din interiorul sistemului de justiţie. De asemenea, este adevărat, că atenuarea/încălcarea acestui principiu, prin măsuri luate în regim de urgenţă, în pofida votului dat în Parlament cu privire la separarea carierelor, constituie o atitudine a puterii executive care ne nemulţumeşte profund şi cu privire la care ne-am exprimat nemulţumirea îndreptăţită.

Dezaprobăm, însă, în mod justificat, transformarea nemulţumirii în forme radicale de protest, în respingerea vehementă a oricărui dialog cu celelalte puteri, în prezentarea trunchiată, nereală a faptelor în spaţiul public, de către unii judecători, în scopul obţinerii unor efecte „de stradă”, pentru că, din perspectiva constituţională şi legală, acestea nu pot avea de-a face cu statutul de judecător, cu echilibrul care trebuie să caracterizeze demnitatea acestei profesii. Orice abordare contrară înseamnă încălcarea atributului de imparţialitate fără de care se neagă tocmai principiului independenţei judecătorului, în numele căruia, în mod fals, sunt derulate toate aceste manifestări de vreme ce, prin modul lor de realizare, arată că nu au legătură cu scopul declarat.

De asemenea, ne exprimăm dezacordul ferm faţă de modul în care se încearcă, la nivel intern şi internaţional, de către unii judecători, participanţi la forme radicale de protest, acreditarea ideii că aceste manifestări constituie voinţa şi dorinţa majorităţii judecătorilor din România, în condiţiile în care doar 6% din instanţe au iniţiat forme de protest! În acest context, este de neconceput ca un judecător (Cristi Vasilică Danilet) să se erijeze în persoană „reprezentativă” pentru Justiţia Romană şi să vorbească în numele judecătorilor, respectiv să decidă că un grup de 30 de judecători trebuie să meargă la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepresedintelui Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, situaţia sistemului de justiţie, în sens catastrofal, adică al încălcării grave, de nesuportat, a principiilor ce trebuie să guverneze statul de drept.

 

Nu recunoaştem şi nu susţinem asemenea iniţiative care ţin mai cu seamă de sfera politicului.

Prin urmare, solicităm Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei justiţiei, care are şi abilitarea legală de a ne reprezenta drepturile şi interesele, să ia act de poziţia noastră şi să aibă în vedere măsuri concrete menite să apere această independenţă, la nivel intern şi internaţional, faţă de efectele unor manifestări din interiorul sistemului de justiţie, cum sunt cele anterior redate, de care ne delimităm în mod clar şi îndreptăţit pentru că respectăm statutul de judecător, rolul nostru în societate şi dreptul la un proces echitabil.

Solicităm ca această scrisoare deschisă să fie transmisă Consiliului UE – Formaţiunii Justiţie şi Afaceri Interne (JAI).

Judecător Liviu Gheorghe Odagiu – preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia

Judecător Aurelian Gheorghe Mocan – vicepreşedintele Curţii de Apel Alba Iulia

Judecător Adrian Emil Hancas – vicepreşedintele Curţii de Apel Alba Iulia

Judecător Loredana Albescu – preşedintele Curţii de Apel Bacău

Judecător Maria Violeta Chiriac – vicepresdintele Curtii de Apel Bacau

Judecator Elena Barbu – presedintele Curtii de Apel Brasov

Judecator Nicoleta Hadarean – vicepresedintele Curtii de Apel Brasov

Judecator Elisabeta Rosu – presedintele Curtii de Apel Bucuresti

Judecator Luminita Cristiu-Ninu – vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti

Judecator Alina Nicoleta Ghica – vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti

Judecator Elena Raluca Costache – vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti

Judecator Marius Cristian Epure – presedintele Curtii de Apel Constanta

Judecator Eleni Cristina Marcu – vicepresedintele Curtii de Apel Constanta

Judecator Adina Ponea – presedintele Curtii de Apel Craiova

Judecator Anamaria Cercel – vicepresedintele Curtii de Apel Craiova

Judecator Cosmin-Razvan Mihaila – presedintele Curtii de Apel Galati

Judecator Cristina Trutescu – presedintele Curtii de Apel Iasi

Judecator Laura Baican – presedintele Curtii de Apel Oradea

Judecator Loreley Mirea – vicepresedintele Curtii de Apel Oradea

Judecator Marius Gabriel Sandulescu – presedintele Curtii de Apel Pitesti

Judecator Emilia Raluca Trandafir – vicepresedintele Curtii de Apel Pitesti

Judecator Andra Corina Botez – presedintele Curtii de Apel Ploiesti

Judecator Paul Fratilescu – vicepresedintele Curtii de Apel Ploiesti

Judecator Ioana Cirstea Stoenac – vicepresedintele Curtii de Apel Ploiesti

Judecator Maria Andries – presedintele Curtii de Apel Suceava

Judecator Cristinel Grosu – vicepresedintele Curtii de Apel Suceava

Judecator Andreea Ciuca – presedintele Curtii de Apel Targu-Mures

Judecator Ioana Lucaci – vicepresedintele Curtii de Apel Targu-Mures

Judecator Erica Nistor – presedintele Curtii de Apel Timisoara

Judecator Marian Bratis – vicepresedintele Curtii de Apel Timisoara

Judecator Carmen Parvulescu – vicepresedintele Curtii de Apel Timisoara”

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here