589 de persoane care aveau datorii la Finanțele din Ploiești au prestat ore de muncă în folosul comunității în schimbul „ștergerii” datoriei. Vorbim despre amenzi care nu au fost plătite, oamenii au acumulat creanțe, iar instanța a decis ca în schimbul banilor, respectivii să presteze muncă pentru comunitate, iar primăria i-a repartizat la Parcul Municipal Vest sau chiar și în cimitire. Dar în ce situații datornicii riscă să ajungă „la mătură” și ce se întâmplă dacă refuză să respecte hotărârea judecătorească?
Vorbim doar despre acele persoane care riscă muncă în folosul comunității pentru că nu și-au achitat amenzile, nu despre persoanele care săvârșesc infracțiuni și primesc ca pedeapsă complementară ore de muncă. În cazul celor din urmă legislația este diferită și dacă nu efectuează munca la care sunt condamnați riscă să meargă la închisoare. Când vorbim despre amenzi contravenționale neplătite, fie că acestea sunt date pentru abateri în trafic sau pentru că persoana a mers cu autobuzul fără să composteze bilet, fie că e vorba despre prostituție sau cerșetorie, apare un vid legislativ în cazul celor condamnați la muncă dar care refuză prestarea orelor, după cum vom explica mai jos.
Potrivit Serviciului Public Finanțe Locale Ploiești, instituție care ne-a pus la dispoziție parte din datele necesare pentru realizarea acestui articol, cadrul legal care reglementează prestarea unei munci în folosul comunității de către o persoană care nu și-a plătit amenzile încasate este stabilit prin O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Iată ce spune legea:
„În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, organul de executare silită va sesiza instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, ținându-se seama, după caz, și de partea din amendă care a fost achitată.”
Cu alte cuvinte, în primă fază se încearcă recuperarea banilor, prin popriri sau executări silite. Dacă persoana care nu și-a plătit amenda nu are însă un salariu pe care pot fi instituite popriri sau nu deține bunuri care pot fi executate, se declară „insolvabilitatea contribuabilului”.
„Ulterior declarării insolvabilității, Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești formulează cerere de chemare de judecată și solicită instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună înlocuirea sancțiunilor amenzilor contravenționale cu care debitorul figurează în evidențele fiscale cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității. Până la acest moment am înaintat instanței de judecată un număr de 3.675 de cereri de chemare în judecată, în prezent fiind emise un număr de 1.550 de mandate de executare. Până la această dată, conform datelor transmise de Serviciul Relația cu Consiliul Local, au efectuat muncă în folosul comunității un număr de 589 de persoane. Ca urmare a prestării acestei activități, Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești a procedat la scăderea din evidențele fiscale a sumei de 10.954.062,43 lei”, ne-au explicat reprezentanții SPFL Ploiești.
Practic, în momentul în care datornicul nu-și poate plăti amenda, SPFL Ploiești îl dă în judecată și cere ca în schimbul banilor să presteze muncă pentru comunitate. Judecătoria Ploiești decide dacă persoana este condamnată și la câte ore de muncă. Nu există o formulă generală care să stabilească în câte ore se transformă fiecare amendă, în funcție de sumă, decizia este la latitudinea instanței. Maximul de ore acordate spre a fi prestate în Ploiești a fost de 300, iar minimul de 50, ne-au mai precizat reprezentanții SPFL.
După ce instanța emite mandatul, persoana condamnată la muncă pentru comunitate trebuie să se prezinte la Serviciul Relația cu Consiliul Local din cadrul primăriei Ploiești, unde i se comunică ce are de făcut. Persoana este trimisă să muncească în cadrul unui serviciu public la Parcul Municipal Vest, la Societatea de Gospodărire Urbană sau la Clubul Sportiv Municipal, după cum s-a stabilit printr-o hotărâre de Consiliu Local. Practic este pusă să măture sau să deszăpezească, să îngrijească florile de pe domeniul public sau chiar să facă ordine în cimitire.
Locurile și activitățile pentru prestarea de muncă în folosul comunității în Ploiești sunt stabilite printr-o hotărâre de Consiliu Local ca fiind:
-efectuarea și întreținerea curățeniei în parcuri, cimitire, zone verzi
-întreținerea locurilor de agrement, efectuarea lucrărilor de ecologizare în pepiniere
-asigurarea curățeniei pe drumurile publice precum și pe aleile de acces pietonal și auto
-acțiuni de deszăpezire pe trotuare.
Când termină de prestat numărul de ore la care a fost condamnat, contravenientului i se șterg din evidența fiscală toate amenzile contravenționale înregistrate.
Ce se întâmplă cu cei condamnați care nu se prezintă la primărie
După cum vedeam în datele de mai sus, 589 de persoane condamnate și-au prestat orele de muncă în folosul comunității, dintr-un total de 1.550 de mandate emise de instanță în acest sens. Cei aproximativ 1.000 de oameni care au refuzat să se supună hotărârii instanței rămân într-un vid legislativ. Practic, în cazul lor autoritățile sunt „legate la mâini”.
Reamintim că din capul locului în instanță ajung acele persoane de la care nu s-a reușit recuperea banilor datorați prin popriri sau executări silite. Singura sancțiune reglementată de lege pentru neprestarea muncii în folosul comunității este prevăzută de art. 21 din O.G. 55/2002, respectiv înlocuirea prestării unei activități în folosul comunității cu amendă. Practic, singura soluție este ca acești oameni să primească o nouă amendă pe care, din nou, cel mai probabil nu o vor plăti și nici nu va putea fi executată silit în vreun fel, cum nici amenda inițială nu a putut fi.
Dacă instanța ar proceda la aplicarea unei noi amenzi, s-ar ajunge într-un cerc vicios, în care organele fiscale solicită înlocuirea amenzii contravenționale cu prestarea unor activități în folosul comunității și, ulterior, s-ar ajunge la situația anterioară, deși contravenientul nu are bunuri sau venituri urmăribile.
Astfel, contravenientul respectiv, cât timp nu încasează salariu sau nu deține bunuri, are doar un mandat prin care trebuie să presteze muncă în folosul comunității și o datorie pe rolul finanțelor locale. Cel puțin până intervine prescripția datoriei, adică peste cinci ani.
