Mormântul faraonului Tutankamon, construit acum 3.300 ani la Luxor, în Egipt, nu-și lasă cu ușurință dezvăluite secretele și nu încetează să alimenteze fantasmele, scrie site-ul connaissancedesarts.com. Echipa de experți care analizează necropola are nevoie de mai mult timp pentru a putea afirma cu certitudine dacă mai există camere necunoscute, s-a anunțat vineri, 1 aprilie, când erau așteptate rezultatele definitive ale scanărilor realizate în mormânt.

Noi operațiuni de scanare cu echipamente sofisticate urmează să fie realizate la sfârșitul lunii aprilie, după cum a anunțat noul ministru egiptean al antichităților, Khaled al-Anani.

Descoperit în noiembrie 1922 de către arheologul britanic Howard Carter în Valea Regilor, la Luxor, în Egiptul Superior, mormântul lui Tutankamon este singurul mausoleu care a păstrat, până acum, intactă comoara proprietarului său: peste 5.000 de obiecte, multe din aur masiv. Nenumărate morminte ale altor faraoni și personalități ale Egiptului antic descoperite până acum au fost jefuite de-a lungul mileniilor, scrie AFP.

După șase sezoane de căutări zadarnice, Howard Carter și Lordul Carnarvon, bogatul său sponsor, au descoperit în cele din urmă comoara funerară.

Mormântul conține sarcofagul, masca de aur și o importantă colecție de bijuterii. Sarcofagul din cuarțit roșu este format din trei sicrie încastrate unul într-altul, iar în ultimul (de 110 kg) din aur masiv se află mumia lui Tutankamon. Piesă de rezistență a comorii, masca funerară, care acoperă fața regelui, este realizată din aur și încrustată cu lazurit, cornalină și sticlă colorată.

Dar mormântul ascunde încă secrete. Anomalii termice și imagini de înaltă rezoluție au făcut ca Nicholas Reeves, reputat egiptolog britanic de la Universitatea Arizona, să distingă în 2015 în pereți indicii privind existența unei uși secrete care duce către o una sau mai multe camere ascunse, alimentând speculații în legătură cu ce s-ar putea afla în interiorul acestora.

S-a vehiculat ipoteza ca într-una dintre aceste camere să se afle Nefertiti (1370 — 1333 î.e.n.), fostă regină a Egiptului și ”marea soție” a faraonului Akhenaton, tatăl lui Tutankamon.

Ministrul egiptean al turismului, Hisham Zaazou, a vorbit, în cazul confirmării, de un viitor „Big-Bang — descoperirea secolului al XXI-lea”.

Tutankamon a avut o domnie scurtă, de numai nouă ani, aproximativ între anii 1333 și 1324 î. Hr.

Analize ADN au dezvăluit, în 2010, că era fiul lui Akhenaton, dar nu și al lui Nefertiti, influenta soție a acestuia, celebră pentru frumusețea sa legendară, scrie AFP.

Tutankamon s-ar fi căsătorit cu sora sa vitregă, o fiică a lui Nefertiti și a lui Akhenaton. Cuplul nu a avut descendenți cunoscuți. Două mumii de copii născuți morți au fost totuși descoperite în mormântul tânărului rege.

Viața politică nu a fost una liniștită în timpul domniei efemere a lui Tutankamon, născut în anul 1345 i.Hr., desemnat faraon sub numele de Tutankaton la numai 9 ani și mort brusc la 19 ani, scrie futura-sciences.com. Disputele democratice din ziua de astăzi sunt banale în comparație cu jocurile de putere feroce din vremea respectivă.

Tatăl său, născut Amenophis al IV-lea, a impus un cult monoteist obligându-și supușii să se închine doar lui Aton, zeul Soare, el însuși fiind rebotezat Akhenaton, „cel care îl place pe Aton”. A redus foarte mult puterea preoților. Dar când faraonul a murit, aceștia au restabilit cultul tradițional al lui Amon.

Cultul lui Aton a fost interzis, iar tot ceea ce amintea de el a fost distrus. De ce, atunci, Nefertiti, soția ereticului Akhenaton, ar fi fost îngropată într-un mormât regal? Pentru că preoții au fost luați pe nepregătite, explică a versiune a faptelor.

Deși Nefertiti nu a fost mama regelui-copil, arheologul Nicholas Reeves ar explica prezența ei în mormânt prin decesul brusc al lui Tutankamon la doar 19 ani, dintr-o cauză necunoscută, fiind vehiculate ca variante fie un asasinat, fie o posibilă accidentare.

Preoții cultului lui Aton, care nu prevăzuseră o cameră funerară pentru tânărul faraon, ar fi decis să-l înhumeze în hipogeul lui Nefertiti, decedată cu zece ani înainte, deplasând-o pe aceasta în camera alăturată. Totul s-ar fi realizat foarte rapid, pete întunecate de pe pereți indicând că mormântul faraonului a fost închis prea repede, înainte ca picturile să se fi uscat.

Dar ipoteza prezenței lui Nefertiti într-una din eventualele camere secrete nu este singura. În aceeași măsură poate fi vorba de un alt membru al familiei faraonice, precum Kiya, a doua soție a lui Akhenaton și mama lui Tutankamon.

Mormântul faraonului copil a fost de-a lungul anilor o sursă nesecată de noi descoperiri, spre satisfacția oamenilor de știință.

Conform unui articol publicat de Huffington Post în 2014, aceștia au informat că au realizat o „autopsie virtuală” a faraonului și au descoperit că acesta suferea din cauza unor diformități — dinți proeminenți, ieșiți în afară, trăsături feminine și un picior strâmb.

Studiul referitor la această „autopsie” a constituit subiectul unui documentar intitulat „Tutankhamun: The Truth Uncovered”, ce a fost difuzat de BBC One la 26 octombrie 2014.

Acest studiu a inclus și o analiză genetică a rămășițelor lui Tutankamon, ce a reconfirmat studii anterioare ce indicau faptul că părinții regelui Tutankamon erau, probabil, frate și soră, fapt care ar fi contribuit la starea precară a sănătății sale.

„Unii dintre străbunicii de sex masculin ai regelui Tutankamon aveau trăsături feminine, sâni proeminenți și șolduri mai late, conform a numeroase reprezentări artistice din acea perioadă, și ar fi putut, de asemenea, să sufere și din cauza unor afecțiuni neurologice transmise pe linie masculină, din generație în generație”, a declarat Hutan Ashrafian, cercetător la Imperial College din Londra. „Toate aceste date conduc la posibilitatea morții din cauze ereditare”, a mai adăugat el.

Dincolo de interesul strict arheologic pe care îl prezintă mormântul și conținutul său, Tutankhamon a devenit faimos și ca urmare a unei legende privind un presupus blestem al faraonului, a scris AFP la jumătatea lunii martie. Această legendă s-a născut la scurt timp după descoperirea mormântului, când lordul Carnarvon, bogatul nobil englez care a finanțat expediția arheologului Howard Carter, a murit la șapte săptămâni după deschiderea oficială a sicriului sigilat. Odată cu el a murit și câinele lui, iar canarul îi fusese înghițit mai înainte de o cobră.

Howard Carter a trăit în perioada 9 mai 1874 — 2 martie 1939 și a publicat în timpul vieții trei volume dedicate mormântului lui Tutankhamon.

Sursa: Agerpres

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here