Judecătorii CEDO au transmis încă de la data de 30 ianuarie patru întrebări părților în cauza Kovesi vs România, încercând să stabilească în ce măsură fosta șefă a DNA a avut dreptul la un proces echitabil în ce privește revocarea sa din funcție. Cele patru întrbări au fost făcute publice luni pe site-ul instituției și pot fi consultate aici în varianta originală.

Vezi mai jos cele patru întrebări transmise atât Guvernului cât și fostei șefe DNA.  G4 Media vă prezintă și explicațiile aferente obținute de la specialiști în drept:

  1. Este articolul 6 paragraful 1 (dreptul la un proces echitabil) din Convenție aplicabil din perspectivă civilă în prezentul caz? Explicație: Întrebarea este importantă întrucât articolul șase are două laturi, civilă și penală. De principiu, litigiile privind funcția publică nu intră în sfera dreptului la un proces echitabil.
  2. Dacă da, a avut petentul acces la justiție pentru a stabili în ce măsură au fost respectate drepturile și obligațiile civile în legătură cu demiterea ei din funcția de șef DNA, în acord cu articolul 6 paragraful 1. Explicație: Prin această întrebare, judecătorii CEDO încearcă să determine în ce măsură revocarea Laurei Codruța Koves a respectat dreptul la un proces echitabil.
  3. În lumina faptului că reclamanta susține că demiterea ei a fost rezultatul punctelor de vedere exprimate public în timpul mandatului, a existat vreo încălcare a dreptului ei la liberă exprimare, în acord cu prevederile Articolului 10 paragraful 1 din Convenție? Dacă da, această interferență este reglementată în lege și în acord cu termenii Articolului 10 paragraful 2?
  4. A avut reclamanta la dispoziție acces la o cale de atac internă pentru a-și rezolva problemele prezentate în contestație, așa cum prevede Articolul 13 din Convenție. Explicație: Dacă a avut o cale de atac internă pentru a contesta demiterea.

Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA, potrivit unui răspuns al Parchetului general pentru G4Media.ro transmis pe data de 8 ianuarie.

Kovesi susține că nu a avut calitatea de parte în conflictul constituțional soluționat la CCR, că instanța constituțională a hotărât revocarea sa, dar că nu a fost citată, nici n-a avut posibilitatea de a se apăra.

Kovesi mai arată că decizia CCR nu a putut fi contestată și că, în consecință, nu i-au fost respectate garanțiile unui proces echitabil.

“Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională.

Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea.

Decizia Curții Constituționale nu a putut fi contestată, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea Deciziei Curții Constituționale. Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018.

În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern „un recurs efectiv”, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac ”, a declarat Laura Codruţa Kovesi în răspunsul pentru G4Media.ro, dat prin intermediul Biroului de presă al Parchetului general.

Pe 9 iulie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruța Kovesi, după ce a fost obligat în acest sens de Curtea Constituţională.

Sursa: www.g4media.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here