Ziarul Incomod v-a prezentat marți, 17 martie, detalii despre plecarea Ralucăi Eparu din funcția de purtător de cuvânt al Prefecturii Prahova. Reamintim că aceasta a aflat că își va pierde postul de la o ziaristă care a venit în instituție să anunțe că de luni va fi noul purtător de cuvânt. Toate detaliile le puteți reciti aici:
Explicațiile bizare ale prefectului Prahova după ce a schimbat purtătorul de cuvânt al instituției
Miercuri dimineață, 18 martie, Raluca Eparu a publicat un punct de vedere pe pagina sa de facebook, pe care îl redăm mai jos integral:
„Nu sunt o persoană conflictuală şi în general, prefer să stau în banca mea şi să nu răspund la provocări. Dar consider că în situaţia plecării mele din Prefectura Prahova se cuvine sa fac puţină lumină, pentru că lucrurile au cam luat-o razna şi au ajuns până la premier.
Nu am fost dată afară, ci am fost obligată de educaţia pe care am primit-o, să îmi înaintez o cerere de întrerupere a raporturilor de muncă cu acordul părţilor. Potrivit contractului meu de muncă, domnul prefect, în calitate de angajator, nu putea să mă demită, contractul încetând prin trei modalităţi: demisia mea, acordul părţilor sau încetarea mandatului prefectului.
Jurnalista la care fac referire colegii de la Ziarul Incomod credea, probabil, că eu cunosc faptul că se doreşte încetarea colaborării dintre mine şi domnul prefect şi m-a întrebat când plec, înainte să ajungă să vorbească efectiv cu şeful meu care o chemase la discuţii, aşa cum chiar ea mi-a spus. Aşa că după o şedinţă, i-am spus domnului prefect că îi cunosc intenţiile şi că nu o să îl încurc. Tocmai de aceea, în câteva minute am formulat cererea de încetare a contractului cu acordul părţilor, aceasta fiind singura modalitate de a termina cât mai rapid toate formalităţile. Efectiv, contractul se încheie pe 20 martie, pentru că mai devreme nu se putea. Şi cum nu mai am motive să merg la Prefectură şi amânasem de ceva vreme nişte investigaţii medicale, am intrat într-un scurt concendiu medical, începând de astăzi. Cum nu mai pot comunica cu presa, mi s-a părut normal să îmi iau rămas bun de la colegi şi să-i anunţ că eu nu mai sunt purtător de cuvânt al prefectului. Concediul medical nu înseamnă continuitate în relaţia cu ei, chiar dacă până acum nu am ţinut cont de nimic, nici de ore târzii, nici de sărbători, nici de altceva pentru a răspunde întrebărilor presei. Acum, însă, consider că nu mai este cazul să fac acest efort.
Pentru mine lucrurile sunt foarte clare: prefectul îşi alege consilierul, iar dacă el consideră că nu mai poate lucra din motive personale cu acesta, atunci trebuie să procedeze în consecinţă. Personal i-am dat celei care mă va înlocui parole şi numere de telefon care să o ajute în activitatea viitoare, precum şi documente pe care să le citească pentru a se pune la punct în ceea ce priveşte comunicarea pe coronavirus!
Nu ştiu despre ce trafic de influenţă vorbesc colegii mei şi nu vreau să mă amestec în nicio dispută politică sau de altă natură, după cum sunt convinsă că premierul nu va acţiona în niciun fel referitor la acestă situaţie, după cum nu a acţionat nimeni după reportajul lui Alex Dima de la PROTV.
Am lucrat în presă prea mult timp ca să nu mă supăr că un funcţionar public îşi permite să închidă unui reporter uşa în nas. Alex Dima nu venise acasă la domnul Ionescu, ci la biroul platit din bani publici al prefectului judetului Prahova, un judeţ puternic care a fost redus la zero şi prin lipsa de reacţie a şefului meu pe o problemă stringentă.
Aşa că a doua zi mi-am depus demisia şi i-am explicat domnului prefect care sunt motivele mele. Cei care mă cunosc ştiu că sunt un om tranşant şi deşi în ultimii ani am devenit mai diplomată, nu pot umbla cu ocolişuri când lucrurile sunt clare. Probabil că vorbele mele de atunci l-au supărat pe domnul prefect suficient încât să rămână cu resentimente. Cert este că la acel moment, adică 29 ianuarie 2020, domnul prefect m-a convins să rămân în insituţie, ba chiar a promis că „va asculta mai mult”. Ceea ce s-a şi întâmplat o perioadă scurtă de timp.
Mă gândesc acum că domnul prefect şi-ar fi dorit să mint pentru dumnealui în faţa lui Alex Dima şi să născocesc pe loc vreo scuză patetică, nu să spun ceea ce el mă delegase să comunic! Un astfel de demers ar fi fost inutil, câtă vreme acesta s-a manifestat furios în faţa echipei de filmare.
Când am citit că „între noi nu a existat relaţia perfectă” am izbucnit în râs şi dacă vreodată mi-am făcut vreun reproş în ceea ce priveşte colaborarea cu domnul prefect Cristian Ionescu, acesta s-a risipit acum. Un consilier bun nu trebuie să aibă „o compatibilitate de feeling” cu şeful său, ci trebuie să rămână obiectiv pentru a lua cele mai bune decizii şi pentru a-l sfătui bine pe şeful său, în avantajul acestuia, desigur. Tocmai de aceea eu am avut o relaţie minunată de lucru cu fostul prefect, Mădălina Lupea, care a înţeles perfect că rolul meu acolo, nu este să o laud cand nu e cazul şi să o încurajez în greşeli, ci să rămân obiectivă în orice situaţie, ca un „jurnalist sub acoperire într-o instituţie de stat”, aşa cum m-am simţit eu pe perioada în care am lucrat împreună.
Luni mi s-a adus la cunoştinţă că prefectul şi instituţia nu sunt bine reprezentate pe site şi pe facebook, deci că eu nu îmi prea fac treaba. Începea deja debarcarea, dar nu am înţeles asta. Mi-am spus că sunt critici constructive şi că întotdeauna este loc de mai bine. Pe toată perioada în care am lucrat cu dumnealui, l-am sfătuit pe domnul prefect cum am ştiut mai bine, ţinând cont de incapacitatea sa de a discuta cu presa şi am căutat mereu tot felul de soluţii pentru ca lucrurile să meargă bine chiar şi în situaţia în care a refuzat în mod repetat să aplice atribuţiile sale de reprezentare consfinţite prin lege. Nu mai departe de ziua de luni, i-am cerut sprijinul soţului meu pentru a filma un discurs care să ţină locul unei conferinţe de presă, sugerând astfel calea mai uşoară pentru domnul prefect.
Una peste alta, această poveste urâtă a picat cum nu se poate mai bine. Comunicarea în numele prefectului şi a prefecturii, cu atât mai mult în această perioadă, este o mare responsabilitate de care mă bucur că am scăpat, pentru liniştea mea şi a familei mele.
Totodată, dacă nu treceam prin această experienţă, nu aş fi aflat niciodată câţi oameni mă apreciază şi asta e un lucru minunat! Consider că din orice lucru rău ai de învăţat ceva care se poate dovedi bun pentru tine şi viaţa ta viitoare. Deci, cu Dumnezeu înainte! S-au încheiat doi ani plini de provocări, alături de colegi şi colaboratori minunaţi!
Vă pup cu drag pe toţi! Abia aştept să ne vedem la prima conferinţă de presă!
Deocamdată, să stăm în case cât mai mult posibil, să treacă năpasta care s-a abătut asupra noastră, a tuturor!”, a transmis Raluca Eparu pe facebook.
