În marea de programe naţionale pentru angajarea tinerilor mai răsare unul. Programul european „Garanţia tinerilor” s-a lansat şi în România. Se pune la bătaie aproape jumătate de miliard de euro şi la final ar trebui să fie angajaţi 441.000 de tineri. Sună bine, ambiţios, dar poate prea optimist. În restul uniunii, Curtea Europeană de Conturi nu a găsit nici măcar un tânăr care să fi fost angajat mulţumită acestui program.

Firmele care angajează tineri între 16 şi 24 de ani vor primi 200 de euro şi 500 de lei lunar pentru fiecare dintre ei timp de un an. Sunt obligaţi însă să îi ţină în companie cel puţin un an şi jumătate. 470 de milioane de euro bani europeni vor merge către programul „Garanţia Tinerilor”. De el ar trebui să beneficieze sute de mii de tineri care, potrivit programului, vor fi consiliaţi, îndrumaţi şi în final angajaţi în sectorul privat. Se vor da bani pentru stagii de ucenicie, stagii de specializare, pentru prime de mobilitate, prime de instalare şi subvenţii pentru angajatori.

Rovana Plumb, ministrul Muncii: „Pentru cursurile de ucenicie, angajatorii vor primi pe lună 250 de euro şi 300 lei, pentru 1-3 ani, iar pentru stagii de specializare, 300 de euro pe lună şi 750 de lei. De exemplu, angajatorii care angajează tineri din grupul ţintă vor primi o subvenţie de 200 de euro şi 500 de lei pe lună, pentru fiecare angajat pe o perioadă de un an”.

Deşi fondurile puse la dispoziţie sunt mari, programul a fost un eşec total în restul Europei. Problema nu e finanţarea, ci eficienţa. Pentru garanţia tinerilor, de la bugetul comunitar sunt puse deoparte 13 miliarde de euro însă la măsurarea rezultatelor, Curtea Europeană de Conturi a concluzionat că nu a găsit nici măcar o singură persoană care să-şi fi găsit loc de muncă prin intermediul programului. Ce s-a întâmplat cu banii e un mister şi pentru Curtea de Conturi. Nu se ştie câţi din cei 13 miliarde au fost consumaţi fiindcă informaţiile ori nu au fost raportate deloc, ori au fost foarte vagi. Se ştie însă că 5 milioane de tineri europeni nu îşi găsesc locul în piaţa muncii, pierd şansa de a căpăta experienţă sau de a cotiza pentru pensia de la bătrâneţe.

În România, mai mult de 23% dintre tineri nu lucrează, însă statistica nu îi trece cu vederea pe cei care au părăsit ţara în căutarea unui loc de muncă. 13% dintre cei între 15 şi 24 de ani au emigrat deja. Cei care au rămas se bat pe locuri de muncă. Mulţi vor, dar puţini primesc.

Alina Amza, HR manager în cadrul unei companii: „Dacă sunt vreo 500 de aplicanţi pentru un job, 30 sunt chemaţi la interviu, din care vin 25 de persoane, se angajează o persoană”.

Lipsa de oportunităţi pentru tineri se face remarcată în ciuda unei lungi istorii de politici publice care încurajează firmele să-i angajeze. În ultimii doi ani a funcţionat un alt program prin care statul suportă o parte din cheltuielile salariale cu noul angajat timp de un an.

Sursa: www.digi24.ro