Pe 20 decembrie 2016, fotul deputat Sebastian Ghiță dispărea de la domiciliul său din Ploiești, acesta sustrăgându-se anchetei procurorilor DNA. Până în prezent fotul deputat nu a fost găsit de autorități. Pe 3 aprilie 2017 Curtea de Apel Ploiești a judecat contetațiile depuse de DNA Ploiești și de avocatul lui Sebastian Ghiță. În încheierea formulată de Curtea de Apel se arată că socrii lui Ghiță au declarat căă nu l-au mai văzut pe acesta de la jumătatea lunii decembrie.

Instanța a respins contestația formulată de Sebastian Ghiță prin avocatul său. Iată mai jos Încheierea Curții de Apel:

”ÎNCHEIERE

Şedinţa din camera de consiliu din data de 03.04.2017 Judecător de Drepturi şi libertăţi – …

Grefier – ….

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror …. din cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J-

D.N.A.-Serviciul Teritorial Ploieşti

Pe rol fiind soluţionarea contestaţiilor formulate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -D.N.A.-Serviciul Teritorial Ploieşti şi de contestatorul inculpat fiul lui născut la data de domiciliat în …. împotriva încheierii nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova în dosarul nr. 1398/105/2017.

La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu a lipsit contestatorul inculpat …. pentru care a răspuns avocat ales … din Baroul Bucureşti potrivit împuternicirii avocaţiale seria B nr…. aflată la fila 42 dosar.

Procedura de citare este îndeplinită prin afişarea înştiinţării la uşa instanţei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că la acest termen de judecată s-a depus procesul verbal de îndeplinire a mandatului de aducere emis pe numele contestatorului inculpat …., întocmit de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova din care rezultă că inculpatul nu a fost găsit la adresa indicată.

Reprezentantul Ministerului Public şi avocatul ales al contestatorului inculpat … având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri de formulat sau excepţii de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi ia act că nu sunt cereri de formulat sau excepţii de invocat şi faţă de actele şi lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul părţilor pentru dezbaterea contestaţiilor.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul apreciază că încheierea nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova este nelegală şi netemeinică întrucât din motivare rezultă faptul că inculpatul nu avea cunoştinţă despre dosarul penal nr. 110/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti şi nu s-au reţinut prevederile art.223 alin. 1 şi 2 rap. la art.223 alin.2 Cod proc. penală în sensul că inculpatul se ascunde în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală şi este posibil să fi participat la un grup infracţional organizat.

Din înscrisurile aflate în volumul 51 al dosarului de urmărire penală rezultă în mod clar că inculpatul avea cunoştinţă de Dosarul penal nr. 110/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, iar din probatoriul administrat acesta, în mod deliberat, se sustrage de la urmărirea penală.

Inculpatul a dispărut de la data de 28.10.2016, astfel cum rezultă atât din cuprinsul proceselor verbale de îndeplinire a mandatelor de aducere emise până la această dată pe numele inculpatului…, din cuprinsul cărora reiese faptul că nu a fost găsit la adresa de domiciliu, iar socrii acestuia au declarat că nu mai au luat legătura cu el de la jumătatea lunii decembrie 2016. Nici avocaţii săi aleşi care nu au avut posibilitatea să ia legătura cu inculpatul.

în baza art.367 alin.l Cod penal judecătorul de drepturi şi libertăţi este investit cu soluţionarea cauzei şi trebuie să dispună luarea unei măsuri preventive şi în prezenta cauza măsura preventivă a arestului preventiv a inculpatului … întrucât la dosar sunt probe rezonabile care presupune săvârşirea tuturor faptelor reţinute în sarcina sa, astfel cum reiese şi din declaraţiile
martorilor audiaţi care susţin fără echivoc situaţia prezentată la urmărirea penală privind infracţiunile de spălare de bani.

în consecinţă, în baza art.223, art.248 şi art.245 ind.l Cod proc. penală, solicită admiterea contestaţiei şi emiterea mandatului de arestare cu reţinerea şi a prevederilor art.223 alin.l lit. Cod proc. penală pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului …. inclusiv pentru participarea sa la un grup infracţional organizat..

Avocat ales … având cuvântul pentru contestatorul inculpat …. critică încheierea nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova sub două aspecte şi anume:

în primul rând susţine că în mod nelegal a fost respinsă excepţia de necompetenţă materială a instanţei întrucât potrivit art.48 alin.l lit.a Cod proc. penală, faţă de calitatea inculpatului de deputat, competentă să soluţioneze cauza era înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dispoziţiile art.48 alin.l lit.a Cod proc. penală prevăd că atunci „Când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului”.

Deci, în mod nelegal judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova a reţinut că faptele săvârşite de inculpat nu au avut legătură directă cu atribuţiile de parlamentar în sensul că inculpatul nu şi-a traficat influenţa pentru promovarea unor proiecte legislative, percepţia deosebit de nefavorabilă, în rândul opiniei publice fiind una deosebit de puternică.

Singura condiţie care ar trebui reţinută ar fi legăturile de serviciu şi nu exercitarea atribuţiilor de serviciu. în absenţa dispoziţiilor prevăzute de art.48 alin.l lit.. a Cod proc. penală trebuie să se aibă în vedere calitatea făptuitorului la momentul săvârşirii faptei potrivit art.7 din Legea nr.78/2000, iar pe de altă parte, nu i s-a acordat nici o relevanţă calităţii făptuitorului, aceea de deputat. Susţine că în mod greşit s-a declinat la Tribunalul Prahova competenţa de soluţionare a cauzei.

A doua critică a încheierii contestate se referă la natura substanţială a propunerii de arestare a inculpatului. Faptele imputate sunt intr-adevăr de o gravitate neândoită dar nu este de acord cu susţinerile judecătorului de drepturi şi libertăţi de la tribunal care a reţinut că inculpatul reprezintă un pericol concret dacă ar fi lăsat în libertate şi, dacă există pericol social nu poate fi anulat dacă nu prezintă pericol public. S-a desfăşurat o activitate complexă cu privire la faptele reţinute inculpatului din care s-a constatat că reprezintă un pericol substanţial, probele administrate purtând amprenta parchetului, respectiv raportul de constatare întocmit de specialiştii DNA şi declaraţiile martorilor ameninţaţi.

Astfel, pe rolul parchetului se află dosarul nr.583/P/2014 în care sunt reţinute raporturile comerciale dintre societăţile SC…şi SC ….şi nu s-a ajuns la existenţa anumitor fapte reţinute inculpatului. Prin ordonanţa parchetului din 15.02.2017 s-a dispus suplimentarea probelor considerându-se insuficient material probator şi a rezultat faptul că inculpatul a efectuat un control la cele două firme mai sus menţionate după ce le-a părăsit.

în dosarul de urmărire penală nr.218/P/2014 sunt reţinute infracţiuni în sarcina inculpatului …. în perioada 2000-2015 precum şi faptele ce fac obiectul prezentei fapte existând o suprapunere între cele două categorii de fapte reţinute de parchet. Singura măsură preventivă dispusă faţă de inculpat ar fi cea a controlului judiciar pentru că au existat contururi neclare în implicarea inculpatului în aceste raporturi comerciale şi felul în care a controlat aceste societăţi.

Solicită admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova cu consecinţa trimiterii cauzei la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în subsidiar, potrivit art.204 alin. 12 teza I Cod proc. penală respingerea propunerii arestării preventive a inculpatului…. formulată de parchet.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul faţă de contestaţia formulată de contestatorul inculpat ….arată că nu sunt îndeplinite prevederile art.48 Cod penal şi în mod corect Tribunalul Prahova a pronunţat încheierea nr.98/15.03.2017 .

Există date concrete că inculpatul …. a comis faptele reţinute în sarcina sa şi din materialul probator rezultă suficiente probe din care reiese suspiciunea rezonabilă că a săvârşit aceste fapte, prevederile art.223 alin.2 Cod proc. penală fiind îndeplinite.

Astfel, pentru înlăturarea unei stări de pericol se impune arestarea preventivă a inculpatului …. având în vedere că acesta a adus o atingere gravă atât imaginii Parlamentului României în faţa opiniei publice interne şi internaţionale cât şi mediului de afaceri căruia, de altfel, inculpatul i-a aparţinut..

în consecinţă, solicită respingerea ca nefondată a contestaţiei formulată de inculpatul …

Avocat ales … având cuvântul pentru contestatorul inculpat… cu privire la contestaţia parchetului formulează concluzii de respingere ca nefondată a acestei contestaţii.

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI

Asupra contestaţiilor penale de faţă;

Examinând actele şi lucrările dosarului, constată:

Prin încheierea nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova în dosarul nr. 1398/105/2017, s-au dispus următoarele:.

în baza disp art.226 Cod proc. penală, s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, şi în consecinţă:

în baza disp.art.226 alin.l şi 2 – Cod procedură penală rap. la art.223 alin.2 – Codul de procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului…, fiul lui …, născut la data de … .i, judeţul Prahova, domiciliat în …, CNP: … pentru o durată de 30 de zile, care se calculează de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

S-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă a inculpatului.

în baza art. 275 alin 3 – Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a hotărî astfel, analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova a reţinut următoarele:

Pentru a se dispune arestarea preventivă a unui inculpat în baza art. 223 alin. (2) C.proc.pen. trebuie să fie îndeplinite următoarele 6 (şase) condiţii:

1. să existe probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit: 1. o infracţiune intenţionată contra vieţii; 2. o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane; în ambele ipoteze este necesar ca fapta să fi fost comisă cu intenţie sau preterintenţie; 3. o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale; 4. o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane; 5. acte de terorism; 6. spălare a banilor; 7. falsificare de monede ori alte valori; 8. şantaj; 9. viol; 10. lipsire de libertate; 11. evaziune fiscală; 12. ultraj; 13. ultraj judiciar; 14. o infracţiune de corupţie; 15. o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică; sau 16. o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare (prin raportare la maximul special al pedepsei prevăzute de lege pentru forma consumată a infracţiunii).
2. să nu existe vreo cauză care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale prevăzută de art. 16 C.proc.pen.;
3. să fie fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru infracţiunea pentru care există suspi­ciunea că a fost săvârşită de inculpat;
4. privarea sa de libertate să fie necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică
5. măsura arestării preventive să fie necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni (buna desfăşurarea a procesului penal);
6. măsura arestării preventive să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi este învestit cu soluţionarea propunerii de arestare preventivă a inculpatului …, propunere formulată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti şi întemeiată pe prevederile art. 223, alin. 1, lit. a, respectiv art. 223, alin. 2 – Codul de procedură penală, raportat la prevederile art. 202, alin. 1 şi 3 – Codul de procedură penală.

Propunerea de arestare preventivă a fost formulată de către Ministerul Public în dosarul de urmărire penală nr. 110/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti şi, alături de inculpatul…, i-a vizat şi pe inculpaţii … şi …; judecarea propunerii de arestare preventivă a inculpatului …. a fost disjunsă de propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor …. şi … deoarece inculpatul …. a fost propus pentru arestare în lipsă în timp ce inculpaţii … şi …, la data formulării propunerii de arestare preventivă, se aflau în stare de reţinere, cauza ce îi privea pe sus numiţii fiind necesar să fie soluţionată de urgenţă.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut faptul că faţă de inculpatul… s-a pus în mişcare acţiunea penală prin ordonanţa nr. 110/P/2016 din 28 februarie 2017 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti pentru săvîrşirea unui număr de 8 (opt) infracţiuni, după cum urmează:

• trafic de influenţă, faptă prevăzută de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen.;
• trafic de influenţă, faptă prevăzută de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen.;
• spălare a banilor, faptă prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen.;
• spălare a banilor, faptă prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen.;
• trafic de influenţă, faptă prevăzută de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen.;
• spălare a banilor, faptă prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen.;
• trafic de influenţă, faptă prevăzută de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen;
• constituirea unui grup infracţional organizat, faptă prevăzută de art. 367 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 5 alin 1 C. pen., toate cu aplicarea finală a art. 38 alin. 1 °i 2 din Codul penal.

Conform acuzaţiilor formulate de către Ministerul Public, inculpatului … i se impută următoarele fapte, ce fac obiectul dosarului de urmărire penală nr. 110/P/2016.:

1. în perioada 2007 -2008, inculpatul …, în mod direct, a pretins de la reprezentanţii S.C. … S.A.(actualmente ….S.A.) şi a primit, în mod indirect, de la aceştia, suma de 4.118.388,06 lei (cu

sprijinul reprezentanţilor/angajaţilor S.C………… S.A., semnatari ai documentelor), prin simularea unor

relaţii comerciale între S.C. … S.A. şi S.C…………. S.A. (cu referire la contractul nr. 812/01.10.2007),

constând în achiziţionarea fictivă de servicii de consultanţă, analiză, proiectare şi asigurarea calităţii în domeniul sistemelor informatice integrate, promiţând în schimb că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului (cu referire la secretarul de stat …, finul lui ….) respectiv din cadrul S.C. …S.A. (cu referire la directorul general ….), în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii (fără impedimente la efectuarea plăţilor) a

contractelor încheiate de către S.C……… S.A. cu Compania …. S.A.(cu referire la contractul nr. … în

valoare de 1.843.324 euro încheiat cu S.C………… S.R.L., având ca obiect Lot 1-Sistem Integrat de

securitate în staţia electrică … şi …, contractul nr…. în valoare de 1.132.650 euro încheiat cu S.C. …S.R.L., având ca obiect – Sistem Integrat de securitate în sediile ST …, ST…, ST …i şi ST …,

contractul nr…….. în valoare de 1.012.108 euro încheiat cu S.C. …S.R.L., având ca obiect – Sistem

integrat de securitate în sediile…………. şi…, contractul nr…. valoare de 381.363 euro încheiat cu S.C.

… S.A., având ca obiect – Sistem integrat de securitate la staţia electrică de 400kw .., contractul nr. …în valoare de 594.323 euro încheiat cu S.C. … S.R.L., având ca obiect – Sistem integrat de securitate în sediile ST …, ST … şi ST.., contractul nr. … în valoare de 8.801.483 euro încheiat cu S.C. … S.A., având ca obiect – Sistem Integrat de securitate în staţii electrice etapa 1/15 staţiile electrice, contractul nr. L7/29.07.2008 în valoare de 746.632 euro încheiat cu S.C. … S.A., având ca obiect – … la sediul ST .. .i).

2. în perioada 2013 – 2014, inculpatul …, în mod direct, a pretins de la reprezentanţii S.C. … S.A. şi a primit, în mod indirect, de la aceştia, suma de 5.957.651,92 lei (cu sprijinul

reprezentanţilor/angajaţilor S.C. … S.R.L. şi S.C………………. S.R.L., semnatari ai documentelor), prin

simularea unor relaţii comerciale între S.C. … S.A. şi societăţile comerciale …S.R.L. (cu referire la contractul nr…. din 01.03.2013 şi actele adiţionale nr…., nr.. şi nr…. ) şi S.C. … S.R.L. (cu referire la contractul de prestări servicii nr…. din 22.04.2013), constând în achiziţionarea fictivă de servicii de analiză, proiectare, testare şi asistenţă tehnică, dezvoltare software sisteme informatice şi servicii de expertiză IT, promiţând în schimb că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în vederea atribuirii contractului nr. …, finanţat din fonduri publice având ca obiect implementarea sistemului informatic integrat Sistemul Naţional „ Dosarul Electronic de Sănătate” (DES).

3. în cursul anului 2008, inculpatul …., cu intenţie, în mod repetat (5 acte materiale corespunzătoare facturilor emise), în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a disimulat (cu sprijinul reprezentanţilor/angajaţilor S.C. … S.A., semnatari ai documentelor), adevărata natură a provenienţei sumei de 4.118.388,06 lei, prin înregistrarea în evidenţele contabile a unor operaţiuni comerciale fictive având ca obiect pretinse prestări de servicii de consultanţă, analiză, proiectare şi asigurarea calităţii în domeniul sistemelor informatice integrate, de S.C. … S.A. către S.C. … S.A.(

facturile seria…………. nr……… în valoare de 1.317.551,70 lei, factura seria … nr… în valoare de

410.364, 36 lei, factura Seria … nr. … în valoare de 796.824 lei, factura seria … nr. … în valoare de 796.824 lei, factura seria … nr. … în valoare de 796.824 lei ), cunoscând că banii provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

4. în perioada 2013 – 2014, inculpatul …, cu intenţie, în mod repetat (9 acte materiale corespunzătoare facturilor emise), în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a disimulat (cu sprijinul reprezentanţilor/angajaţilor S.C. … S.R.L. şi S.C. … S.R.L.,semnatari ai documentelor), adevărata natură a provenienţei sumei de 5.957.651,92 lei, prin înregistrarea în evidenţele contabile a unor operaţiuni comerciale fictive având ca obiect pretinse prestări de servicii de analiză, proiectare, testare şi asistenţă tehnică, dezvoltare software sisteme informatice şi servicii de expertiză IT, de

S.C. … S.R.L. (factura seria … nr…. în valoare de 1.736.000 lei, factura seria …. nr…. în valoare de 535.680 lei, factura seria … nr…. în valoare de 813.440 lei, factura seria … nr…. în valoare de 597.131,92 lei, factura seria … nr…. în valoare de 823.379,84 lei, factura seria ..nr…. în valoare de -823.379,84 lei) şi S.C. … S.R.L. (factura seria … nr…. în valoare de 651.000 lei, factura seria ….

nr….. în valoare de 812.200 lei, factura seria …nr…. în valoare de 812.200 lei), către S.C. … S.A,

cunoscând că banii provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

5. în perioada 2007 – 2014, inculpatul …, în mod direct, a pretins de la reprezentanţii S.C. … S.A. şi a primit, în mod indirect de la aceştia suma de 22.872.321,21 lei (bani însuşiţi), respectiv suma de 24.620.988,85 lei (bani folosiţi pentru creşterea artificială a cifrei de afaceri a S.C. .. S.A.

şi S.C….. S.A., pentru aceasta din urmă şi în scopul determinării reprezentanţilor Băncii Mondiale

să achiziţioneze acţiuni la acest agent economic şi să-i acorde un credit în valoare de 10 milioane euro), cu sprijinul reprezentanţilor/angajaţilor S.C. … S.A., S.C. … S.A., S.C. … S.R.L. şi S.C. … S.R.L., semnatari ai documentelor, prin simularea unor relaţii comerciale între S.C… S.A. şi societăţile comerciale menţionate respectiv S.C…. S.A., S.C. … S.A., S.C. … S.R.L., S.C. …S.R.L., constând în achiziţionarea fictivă de servicii IT, promiţând în schimb că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali şi funcţionarilor publici din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, C.N.A.S., Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Consiliului Judeţean Tulcea, Consiliului Judeţean Braşov, respectiv promiţând că va interveni la primul ministru al României Ponta Victor Viorel, ministrul agriculturii Valeriu Tabără, miniştrii Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Zsolt Nagy şi Valerian Vreme, miniştrii sănătăţii Eugen Nicolaescu şi Nicolae Bănicioiu, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general APIA, Doru Nechiti, în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii (fără impedimente la acordarea plăţilor) a contractelor finanţate din fonduri publice încheiate cu S.C. … S.A. (cu referire la contractele nr. …, finanţat din fonduri publice având ca obiect implementarea sistemului informatic integrat Sistemul Naţional „ Dosarul Electronic de Sănătate” – DES, contractul nr. …, încheiat cu A.N.C.P.I. având ca obiect implementarea proiectului „registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale RENNS în valoare de 13.027.737,60 lei, contractul nr. … încheiat cu … având ca obiect „ dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e- sănătate în beneficiul locuitorilor jud. Prahova” în valoare de 6.595.112,71 lei, contractul nr. …, încheiat cu .. având ca obiect servicii de realizare şi implementare sistem integrat şi formare profesională pentru proiectul „implementarea la nivelul judeţului Tulcea a sistemelor integrate de e- tax, e-payment şi e-guvemare precum şi asigurării conexiunilor la broadband” în valoare de 5.832.650 lei şi contractul nr. …, încheiat cu … având ca obiect livrarea de echipamente hardware, licenţe şi sisteme de operare, analiză, proiectare, testare, şi implementare sistem informatic, configurarea şi implementarea bazelor de date, mentenanţa sistemului informatic implementat , în valoare de 3.844.000 lei), respectiv în vederea deblocării unor plăţi pentru contracte deja existente, încheierea unor contracte şi acte adiţionale, dar şi pentru alocarea unor fonduri băneşti pentru viitoare contracte în domeniul IT, cu referire la contracte încheiate de SC … SA cu Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii, precum şi cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii).

6. în perioada 2007 – 2014, inculpatul …, cu intenţie, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat (70 acte materiale corespunzătoare facturilor emise), a disimulat (cu sprijinul reprezentanţilor/angajaţilor S.C. .. S.A., S.C. … S.A., S.C. … S.R.L. şi S.C. … S.R.L., semnatari ai documentelor), adevărata natură a provenienţei sumelor de 22.872.321,21 lei şi de 24.620.988,85 lei, prin simularea unor relaţii comerciale pretins derulate între S.C. … S.A. şi societăţile comerciale administrate de persoanele menţionate respectiv S.C. … S.A. (factura nr. 8302128/04.01.2007 în valoare de 339.083,36, factura nr. 8302129/05.01.2007 în valoare de 226.202,93 lei,   factura             8302130/08.01.2007 în valoare    de   289.409,78 lei, factura                                                     nr.

8302131/22.03.2007 în valoare de -7.140 lei, factura nr. 751007/22.03.2007 în valoare de 82.688,34 lei,       factura  nr. 751008/22.03.2007 în valoare   de                                                     49.613,00              lei,   factura   nr.

751009/22.03.2007 în valoare de 727.657,39 lei, factura nr. 751044/25.04.2007 în valoare de 258.147,89     lei,                     factura      nr. 751038/17.04.2007 în valoare de                     711.119,73     lei,   factura   nr.

751042/18.04.2007 în valoare de 297.256,05 lei, factura nr. 751043/18.04.2007 în valoare de 495.426,75     lei,                    factura  nr. 751188/12.09.2007                 în    valoare     de   624.289,33     lei,   factura   nr.

751188/12.09.2007 în valoare de 272.963,39 lei, factura nr. 751180/06.09.2007 în valoare de 644.717,49     lei,                    factura  nr. 851014/28.01.2008                 în    valoare     de   448.558,60     lei,   factura   nr.

851015/28.01.2008 în valoare de 448.558,60 lei, factura nr. 1031203/09.07.2010 în valoare de

• lei, factura nr. 1111171006/29.04.2011 în valoare de 252.712,00 lei, factura nr. 1231469/05.09.2012 în valoare de 556.846,80 lei, factura nr. 1231542/15.10.2012 în valoare de
• lei, factura      1231468/05.09.2012  în    valoare    de   556.846,80     lei,   factura   nr.

1331152/22.04.2013 în valoare de 427.722,75 lei, factura nr. 1231516/27.09.2012 în valoare de 565.482,41 lei,                    factura  nr. 1321024/11.10.2013                în    valoare    de   383.454,38     lei,   factura   nr.

1351090/02.12.2013 în valoare de 550.708,80 lei, factura nr. 1331151/22.04.2013 în valoare de 541.421,20 lei,                     factura      nr. 1361091/02.07.2013 în valoare                  de   56.284,84      lei,   factura   nr.

1361058/01.03.2013 în valoare de 541.855,20 lei, factura nr. 1331135/11.04.2013 în valoare de

• lei, factura      1331322/06.09.2013  în    valoare    de   564.771,14     lei,   factura   nr.

1331372/10.10.2013 în valoare de 525.753,18 lei, factura nr. 1331150/22.04.2013 în valoare de 113.698,45 lei, factura nr. 1431245/11.08.2014 în valoare de 1.378.105,00 lei, factura nr. 1431192/09.07.2014 în valoare de 925.454,16 lei, factura nr. 1431189/08.07.2014 în valoare de 848.563,25 lei, factura ASGMA13 nr.1311039/20.12.2013 în valoare totală de 444.475,52 lei, factura … nr.1371022/27.12.2013 în valoare totală de 1.273.389,48 lei, factura ASGMA13 nr.1311038/18.12.2013 în valoare totală de 1.051.789,08 lei ), S.C. S.A. (factura nr. 8637379/25.09.2008 în valoare de 960.544,20 lei, factura nr. 14816/15.10.2013 în valoare de 383.699,29 lei, factura PH TNI nr. 14900/06.11.2013 în valoare totală de 3.304.996,80 lei, factura PH TNI nr.14961/22.11.2013         în valoare totală de 496.385,64 lei, factura PH TNI

22. 14962/22.11.2013 în valoare totală de 827.309,40 lei, factura PH TNI nr.14635/21.07.2013 în valoare totală de 939.300,00 lei, factura PH TNI nr.14635/21.07.2013 în valoare totală de 2.084.440 lei, factura PH TNI nr.14636/22.07.2013 în valoare totală de 285.820 lei; factura PH TNI nr.14636/22.07.2013 în valoare totală de 565.440 lei; factura PH TNI nr.14778/23.09.2013 în valoare totală de 801.314,66 lei; factura PH TNI nr. 14779/23.09.2013 în valoare totală de 581.920,23 lei; factura PH TNI nr. 14783/25.09.2013 în valoare totală de 623.341,80 lei; factura PH TNI nr. 1495 8/20.11.2013 în valoare totală de 1.929.390,40 lei; factura PH TNI nr. 14959/20.11.2013 în valoare totală de 716.630,72 lei; factura PH TNI nr. 14960/21.11.2013 în valoare totală de 677.660,57 lei; factura PH TNI nr. 14963/22.11.2013 în valoare totală de

• lei; factura PH TNI nr. 14964/22.11.2013 în valoare totală de 204.345,43 lei; factura PH TNI nr. 14902/06.11.2013 în valoare totală de 2.203.331,20 lei; factura PH TNI nr. 15115/14.01.2014 în valoare totală de 793.600,00 lei; factura PH TNI nr.15116/14.01.2014 în valoare totală de 3.465.800,00 lei; factura PH TNI nr.15117/14.01.2014 în valoare totală de 1.240.000,00 lei), S.C. … S.R.L. (factura nr. 1128/09.11.2009 în valoare de 511.319,20 lei; factura nr. 1346/18.10.2010 în valoare de 148.800,00 lei; factura nr. 1395-06.01.2011 în valoare de
• lei; factura nr. 1429/18.03.2011 în valoare de 362.719,84 lei; factura nr. 1430/21.03.201 lîn valoare de 413.495,36 lei; factura nr. 2290/06.11.2013 în valoare de 1.099.334,40 lei; factura nr. 2413/14.02.2014 în valoare de 498.588,75 lei; factura nr. 2596/10.07.2014 în valoare de 217.843,20 lei; factura nr. 2601/18.07.2014 în valoare de 165.253,56 lei; factura nr. 2607/31.07.2014 în valoare de 163.773,00 lei; factura nr. 2643/19.08.2014 în valoare de 176.028,42 lei), S.C. … S.R.L. (factura nr. 4481/29.04.2013 în valoare de 537.738,40 lei), având ca obiect livrarea fictivă de servicii IT către S.C. … S.A., cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

7. în cursul anilor 2013 – 2014, inculpatul…, în mod direct, a pretins de la reprezentanţii S.C. ….S.A. Bucureşti şi S.C. …S.R.L. Bucureşti şi a primit de la aceştia, în mod indirect (cu sprijinul reprezentanţilor/angajaţilor S.C. … S.A., semnatari ai documentelor), suma de 22.516.573,41 lei prin folosirea unor proceduri de subcontractare şi simularea unor relaţii comerciale între S.C. … S.R.L. Bucureşti şi S.C. … S.A. (cu referire la contractul nr. QRO 3484/25.06.2014 având ca obiect achiziţionarea de la furnizor de produse şi servicii fictive), promiţând în schimb că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în vederea atribuirii contractului … încheiat între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice – Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial „Mediu” şi asocierea formată din S.C. …S.A., S.C. .. S.R.L., S.C. … S.R.L., S.C….. S.R.L. şi S.C. …S.R.L. în valoare de 166.782.737, 86 lei, având ca obiect realizarea proiectului „ Cadru Instituţional Modular de procesare a informaţiei vehiculate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu”) – cu subcontractori S.C. … S.R.L. Bucureşti (cu referire la contractul nr. 100/10/09/059/26.06.2014 încheiat între S.C. …S.A. şi S.C… S.R.L., în valoare de 41.184.117,58 lei, având ca obiect dezvoltarea şi implementarea unui sistem informatic integrat de management al proiectelor) şi S.C. … S.A. (cu referire la contractul nr. QRO 3484/25.06.2014 în valoare de 36.734.117, 58).
8. începând cu anul 2010, inculpatul …. s-a înţeles cu inculpaţii … şi …, să obţină foloase materiale prin săvârşirea unor infracţiuni de trafic de influenţă, adevărata provenienţă a banilor astfel obţinuţi urmând să fie disimulată în operaţiuni comerciale cu aparenţă de legalitate derulate de societăţile comerciale …. S.A. şi …. S.A. pe care aceştia le administrau şi le reprezentau în raporturile cu alte entităţi comerciale.

Ministerul Public şi-a întemeiat ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi referatul care cuprinde propunerea de arestare preventivă pe următoarele mijloace de probă: declaraţii ale martorilor, înscrisuri (inclusiv raport de audit al Curţii de Conturi), raport de constatare întocmit de specialistul antiffaudă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, procese verbale de redare a convorbirilor purtate în mediul ambiental.

Distinct de temeiul prevăzut de art. 223, alin. 2 – Codul de procedură penală, propunerea de arestare preventivă a inculpatului … a fost întemeiată şi pe prevederile art. 223, alin. 1, lit. a – Codul de procedură penală, ca urmare a faptului că inculpatul se sustrage de la urmărirea penală, în sensul existenţei acestui temei fiind administrată proba testimonială şi proba cu înscrisuri (mandate de aducere şi procese verbale de căutare efectivă a inculpatului …

A

In raport de probatoriul administrat în faza de urmărire penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că în cauză sunt îndeplinite cerinţele cumulative pentru a se putea dispune măsura arestării preventive faţă de inculpat în temeiul prevederilor art. 223, alin. 2 – Codul de procedură penală, motiv pentru care a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului.

Cu toate acestea, după cum se va învedera ulterior, judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile de arestare preventivă a inculpatului prevăzute de art. 223, alin. 1, lit. a – Codul de procedură penală („inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte”).

în acest sens, judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că nu rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul, într-adevăr, avea la cunoştinţă despre Dosarul penal nr. 110/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti.

într-adevăr, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura arestării preventive, ca urmare a faptului că … nu s-a mai prezentat la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa şi nici la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul penal aflat pe rolul respectivei instanţe, în faza de judecată, fiind emise astfel atât mandat de arestare preventivă a inculpatului cât şi mandat european de arestare dar sustragerea de la judecată într-un alt dosar penal nu poate avea semnificaţia sustragerii de la urmărire penală în prezenta cauză decât în situaţia în care din probele administrate există suspiciunea rezonabilă că inculpatul avea cunoştinţă despre dosarul penal nr. 110/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti.

Ori, judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat în sensul că declaraţia martorului .. .(audiat în data de 28 decembrie 2016) nu este suficientă pentru a se dovedi că inculpatul avea cunoştinţă despre acest dosar penal (şi ca urmare a faptului că inculpatul …. are un număr de mai multe dosare penale, aflate în investigarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din declaraţia martorului nereieşind cu certitudine că inculpatul ştia în mod concret despre acest dosar).

într-adevăr, este evident că inculpatul nu mai poate fi găsit (a fost citat în mai multe rânduri, au fost emise mai multe mandate de aducere, atât de către Ministerul Public, cât şi de judecătorul de drepturi şi libertăţi), dar acest fapt nu este suficient pentru arestarea preventivă a inculpatului în temeiul prevederilor art. 223, alin. 1, lit. a – Codul de procedură penală deoarece sustragerea de la urmărirea penală se referă la sustragerea de la urmărirea penală în cauza în care s-a pus în mişcare acţiunea penală, nu este vorba de o sustragere generică (care s-ar îndepărta de la exigenţele Codului de procedură penală).

Practic, în ceea ce priveşte acest temei de arestare preventivă, judecătorul de drepturi şi libertăţi a făcut o aplicare a principiului in dubio pro reo, dar nu în ceea ce priveşte săvârşirea unei fapte penale ci în ceea ce priveşte temeiul de arestare.

în ceea ce priveşte temeiurile de arestare preventivă prevăzute de art. 223, alin. 2 – Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat în sensul că sunt îndeplinite condiţiile, motiv pentru care a dispus arestarea preventivă a inculpatului….

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat în sensul că din probatoriul administrat în faza de urmărire penală de către Ministerul Public, există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit 7 (şapte) dintre cele 8 (opt) infracţiuni pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, respectiv 4 (patru) infracţiuni de trafic de influenţă şi 3 (trei) infracţiuni de spălare a banilor.

în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prevăzută de art. 367, alin. 1 – Cod penal, judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat în sensul că nu sunt suficiente probe pentru a se dispune măsura arestării preventive, cea mai severă dintre măsurile preventive prevăzute de Codul de procedură penală.

Deşi judecătorul de drepturi şi libertăţi nu se poate substitui judecătorului de cameră preliminară sau instanţei de judecată totuşi, chiar cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă, trebuie făcută o analiză a probaţiunii, cel puţin pentru a se constata dacă nu există vreo cauză care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale prevăzută de art. 16 C.proc.pen. şi dacă acţiunea penală a fost pusă în mişcare pentru infracţiunea pentru care există suspiciunea că a fost săvârşită de inculpat.

Deşi există suspiciuni privind săvârşirea acestei infracţiuni, numeroase aspecte privind participaţia penală, rolul în cadrul grupului infracţional organizat, structura acestuia, etc. nu sunt încă clarificate, motiv pentru care arestarea preventivă nu poate fi dispusă şi ca urmare a săvârşirii acestei infracţiuni.

în ceea ce priveşte cele 4 (patru) infracţiuni de trafic de influenţă şi cele 3 (trei) infracţiuni de spălare a banilor, judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că există suspiciunea rezonabilă în sensul săvârşirii acestor infracţiuni de către inculpat.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de influenţă, faptă prevăzută de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen., constând în aceea că în perioada anilor 2007 – 2008, inculpatul în mod direct, a pretins de la reprezentanţii S.C. … S.A. (în prezent denumirea societăţii este .. S.A.) şi a primit, în mod indirect, de la aceştia, suma de 4.118.388,06 lei (cu sprijinul reprezentanţilor şi al angajaţilor societăţii …S.A., semnatari ai

documentelor), prin simularea unor relaţii comerciale între S.C. … S.A. şi S.C……………. S.A. (cu referire

la contractul nr. 812/01.10.2007), constând în achiziţionarea fictivă de servicii de consultanţă, analiză, proiectare şi asigurarea calităţii în domeniul sistemelor informatice integrate, promiţând în schimb că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului respectiv din cadrul societăţii …S.A., în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii (fără impedimente la efectuarea plăţilor) a contractelor încheiate de către S.C. … S.A. cu … S.A.

(cu referire la contractul nr………. în valoare de 1.843.324 euro încheiat cu S.C………….. S.R.L., având ca

obiect Lot 1 – Sistem Integrat de securitate în staţia electrică Porţile de Fier şi Urecheşti, contractul nr…. în valoare de 1.132.650 euro încheiat cu S.C. …S.R.L., având ca obiect – Sistem Integrat de

securitate în sediile …, contractul nr………… în valoare de 1.012.108 euro încheiat cu S.C…………. S.R.L.,

având ca obiect – Sistem integrat de securitate în sediile …., contractul nr…. în valoare de 381.363 euro încheiat cu S.C. … S.A., având ca obiect – Sistem integrat de securitate la staţia electrică de 400kw Nadab, contractul nr. … în valoare de 594.323 euro încheiat cu S.C. … S.R.L., având ca obiect – Sistem integrat de securitate în sediile …., contractul nr. C93/28.07.2008 în valoare de 8.801.483 euro încheiat cu S.C… S.A., având ca obiect – Sistem Integrat de securitate în staţii electrice etapa 1/15 staţiile electrice, contractul nr. L7/29.07.2008 în valoare de 746.632 euro încheiat cu S.C. … S.A., având ca obiect lot 1 SIS la sediul DEN şi lot 2 SIS la sediul ST Bucureşti), judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că săvârşirea infracţiunii este dovedită prin declaraţiile martorilor …., …, …, … şi ….1 şi prin înscrisurile aflate la dosar, care dovedesc circuitul financiar al sumelor menţionate.

în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de influenţă, faptă prevăzută de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen., constând în aceea că în perioada anilor 2013 – 2014, inculpatul …, în mod direct, a pretins de la reprezentanţii S.C… S.A. şi a primit, în mod indirect, de la aceştia, suma de 5.957.651,92 lei (cu sprijinul reprezentanţilor şi al angajaţilor

S.C…… S.R.L. şi S.C. … S.R.L., semnatari ai documentelor), prin simularea unor relaţii comerciale

între S.C……… S.A. şi societăţile comerciale …. S.R.L. (cu referire la contractul nr……………………… din

01.03.2013 şi actele adiţionale nr. 1/24.02.2014, nr.3/27.02.2015 şi nr.2/30.09.2014 ) şi S.C. …

S.R.L. (cu referire la contractul de prestări servicii nr…………………….. din 22.04.2013), constând în

achiziţionarea fictivă de servicii de analiză, proiectare, testare şi asistenţă tehnică, dezvoltare software sisteme informatice şi servicii de expertiză IT, promiţând în schimb că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în

vederea atribuirii contractului nr………… , finanţat din fonduri publice având ca obiect implementarea

sistemului informatic integrat Sistemul Naţional „ Dosarul Electronic de Sănătate” (DES), aceasta se dovedeşte prin următoarele mijloace de probă: declaraţii ale martorilor …, …, …., …. şi prin înscrisurile aflate la dosar, care dovedesc circuitul financiar al sumelor menţionate.

în ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor, faptă prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen., constînd în aceea că în cursul anului 2008, inculpatul …., cu intenţie, în mod repetat (5 acte materiale corespunzătoare facturilor emise), în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a disimulat (cu sprijinul reprezentanţilor/angajaţilor S.C. … S.A., semnatari ai documentelor), adevărata natură a provenienţei sumei de 4.118.388,06 lei, prin înregistrarea în evidenţele contabile a unor operaţiuni comerciale fictive avînd ca obiect pretinse prestări de servicii de consultanţă, analiză, proiectare şi asigurarea calităţii în domeniul sistemelor informatice integrate, de S.C. … S.A. către S.C. … S.A.( facturile seria PH YEP nr. 8637276/03.03.2008 în valoare de 1.317.551,70 lei, factura seria PH YEP nr. 8637362/01.09.2008 în valoare de 410.364, 36 lei, factura Seria PH YEP nr. 8637383/01.10.2008 în valoare de 796.824 lei, factura seria PH TNI nr. 10275/03.11.2008 în valoare de 796.824 lei, factura seria PH TNI nr. 10293/02.12.2008 în valoare de 796.824 lei ), cunoscând că banii provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, această infracţiune se dovedeşte prin declaraţiile martorilor …, …, …, …., prin înscrisurile aflate la dosar (care dovedesc circuitul respectivelor sume) şi prin raportul de constatare al specialistului antiffaudă din cadrul D.N.A – Serviciul Teritorial Ploieşti, întocmit la data de 28.10.2016.

în ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor, faptă prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen., în perioada 2013 – 2014, inculpatul …., cu intenţie, în mod repetat (9 acte materiale corespunzătoare facturilor emise), în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a disimulat (cu sprijinul reprezentanţilor/angajaţilor S.C. … S.R.L. şi S.C. … S.R.L., semnatari ai documentelor), adevărata natură a provenienţei sumei de

• lei, prin înregistrarea în evidenţele contabile a unor operaţiuni comerciale fictive avînd ca obiect pretinse prestări de servicii de analiză, proiectare, testare şi asistenţă tehnică, dezvoltare

software sisteme informatice şi servicii de expertiză IT, de S.C………………. S.R.L. (factura seria TEC 13

nr.135041/28.06.2013 în valoare de 1.736.000 lei, factura seria TECH 13 nr.133103/26.08.2013 în valoare de 535.680 lei, factura seria TECH 14 nr. 143009/31.01.2014 în valoare de 813.440 lei, factura seria TECH 14 nr. 143047/21.03.2014 în valoare de 597.131,92 lei, factura seria TECH 14 nr.143094/23.05.2014 în valoare de 823.379,84 lei, factura seria TEC nr. 154004/31.03.2015 în

valoare de 823.379,84 lei) şi S.C…….. S.R.L. (factura seria FAVT nr.0096495/26.08.2013 în valoare

de 651.000 lei, factura seria FAVT nr.0097042/26.09.2013 în valoare de 812.200 lei, factura seria FAVT nr.0097853/18.11.2013 în valoare de 812.200 lei), către S.C. … S.A, cunoscând că banii provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă ,această infracţiune se dovedeşte prin declaraţiile martorilor …, …., …, … prin înscrisurile aflate la dosar (care dovedesc circuitul respectivelor sume) şi prin raportul de constatare al specialistului antifraudă din cadrul D.N.A – Serviciul Teritorial Ploieşti, întocmit la data de 28.10.2016.

în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de influenţă, faptă prevăzută de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen, constând în acea că în perioada anilor 2007 – 2014, inculpatul …, în mod direct, a pretins de la reprezentanţii S.C. … S.A. şi a primit, în mod indirect de la aceştia suma de 22.872.321,21 lei (bani însuşiţi), respectiv suma de

24.620.988,85 lei (bani folosiţi pentru creşterea artificială a cifrei de afaceri a S.C……………. S.A. şi S.C.

…. S.A., pentru aceasta din urmă şi în scopul determinării reprezentanţilor Băncii Mondiale să achiziţioneze acţiuni la acest agent economic şi să-i acorde un credit în valoare de 10 milioane

euro), cu sprijinul reprezentanţilor şi al angajaţilor societăţilor S.C. … S.A., S.C……………… S.A., S.C. …

S.R.L. şi S.C…….. S.R.L., semnatari ai documentelor, prin simularea unor relaţii comerciale între

S.C. … S.A. şi societăţile comerciale menţionate respectiv S.C……………… S.A., S.C…….. S.A., S.C….

S.R.L., S.C……. , constând în achiziţionarea fictivă de servicii IT, promiţând în schimb că îşi va

exercita influenţa asupra factorilor decizionali şi funcţionarilor publici din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, C.N.A.S., Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Consiliului Judeţean Tulcea, Consiliului Judeţean Braşov, respectiv promiţând că va interveni la primul ministru al României, la ministrul agriculturii, la doi miniştri ai Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, la doi miniştri ai Sănătăţii, la directorul CNAS şi la directorul general al APIA, în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii (fără impedimente la acordarea plăţilor) a contractelor finanţate din fonduri publice încheiate cu S.C. … S.A. (cu referire la contractele nr. DB 2844/28.03.2013, finanţat din fonduri publice având ca obiect implementarea sistemului informatic integrat Sistemul Naţional „ Dosarul Electronic de Sănătate” – DES, contractul nr. 20431/18.12.2014, încheiat cu A.N.C.P.I. având ca obiect implementarea proiectului „registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale RENNS în valoare de 13.027.737,60 lei, contractul nr. 432/08.01.2014, încheiat cu Spitalul Judeţean de Urgenţe Ploieşti având ca obiect „ dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e- sănătate în beneficiul locuitorilor jud. Prahova” în valoare de 6.595.112,71 lei, contractul nr. 2/05.01.2015, încheiat cu C.J. Tulcea avînd ca obiect servicii de realizare şi implementare sistem integrat şi formare profesională pentru proiectul „implementarea la nivelul judeţului Tulcea a sistemelor integrate de e-tax, e-payment şi e-guvemare precum şi asigurării conexiunilor la broadband” în valoare de 5.832.650 lei şi contractul nr. 1/20.01.2015, încheiat cu Consiliul Judeţean Braşov avînd ca obiect livrarea de echipamente hardware, licenţe şi sisteme de operare, analiză, proiectare, testare, şi implementare sistem informatic, configurarea şi implementarea bazelor de date, mentenanţa sistemului informatic implementat, în valoare de 3.844.000 lei), respectiv în vederea deblocării unor plăţi pentru contracte deja existente, încheierea unor contracte şi acte adiţionale, dar şi pentru alocarea unor fonduri băneşti pentru viitoare contracte în domeniul IT, cu referire la contracte încheiate de SC …. SA cu Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii, precum şi

cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii), aceasta se dovedeşte prin declaraţiile martorilor                                                              … şi prin înscrisurile aflate la dosar (care dovedesc

circuitul respectivelor sume).

în ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor, faptă prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen., constând în perioada 2007 – 2014, inculpatul …., cu intenţie, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat (70 acte materiale corespunzătoare facturilor emise), a disimulat (cu sprijinul reprezentanţilor şi al

angajaţilor S.C………. S.A., S.C. … S.A., S.C……………. S.R.L. şi S.C…………. S.R.L., semnatari ai

documentelor), adevărata natură a provenienţei sumelor de 22.872.321,21 lei şi de 24.620.988,85

lei, prin simularea unor relaţii comerciale pretins derulate între S.C………………………. S.A. şi societăţile

comerciale administrate de persoanele menţionate respectiv S.C. … S.A. (factura nr. 8302128/04.01.2007 în valoare de 339.083,36, factura nr. 8302129/05.01.2007 în valoare de 226.202,93                  lei,   factura           nr.                     8302130/08.01.2007   în valoare de          289.409,78                       lei,   factura           nr.

8302131/22.03.2007 în valoare de – 7.140 lei, factura nr. 751007/22.03.2007 în valoare de 82.688,34 lei, factura nr. 751008/22.03.2007 în valoare de 49.613,00 lei, factura nr. 751009/22.03.2007 în valoare de 727.657,39 lei,  factura nr. 751044/25.04.2007 în valoare                                       de

258.147,89   lei,    factura   nr. 751038/17.04.2007 în valoare de               711.119,73   lei,   factura    nr.

751042/18.04.2007 în valoare de 297.256,05 lei, factura nr. 751043/18.04.2007 în valoare de 495.426,75     lei,                  factura        nr.   751188/12.09.2007            în    valoare  de   624.289,33     lei,   factura  nr.

751188/12.09.2007 în valoare de 272.963,39 lei, factura nr. 751180/06.09.2007 în valoare de 644.717,49     lei,                  factura        nr.   851014/28.01.2008            în    valoare  de   448.558,60     lei,   factura   nr.

851015/28.01.2008 în valoare de 448.558,60 lei, factura nr. 1031203/09.07.2010 în valoare de

• lei, factura nr. 1111171006/29.04.2011 în valoare de 252.712,00 lei, factura nr. 1231469/05.09.2012 în valoare de 556.846,80 lei, factura nr. 1231542/15.10.2012 în valoare de
• lei, factura     1231468/05.09.2012    în    valoare  de   556.846,80     lei,   factura   nr.

1331152/22.04.2013 în valoare de 427.722,75 lei, factura nr. 1231516/27.09.2012 în valoare de 565.482,41 lei,                  factura        nr.   1321024/11.10.2013          în    valoare  de   383.454,38     lei,   factura   nr.

1351090/02.12.2013 în valoare de 550.708,80 lei, factura nr. 1331151/22.04.2013 în valoare de 541.421,20 lei,                     factura nr.       1361091/02.07.2013          în valoare de          56.284,84   lei,   factura    nr.

1361058/01.03.2013 în valoare de 541.855,20 lei, factura nr. 1331135/11.04.2013 în valoare de

• lei, factura     1331322/06.09.2013    în    valoare  de   564.771,14     lei,   factura   nr.

1331372/10.10.2013 în valoare de 525.753,18 lei, factura nr. 1331150/22.04.2013 în valoare de 113.698,45 lei, factura nr. 1431245/11.08.2014 în valoare de 1.378.105,00 lei, factura nr. 1431192/09.07.2014 în valoare de 925.454,16 lei, factura nr. 1431189/08.07.2014 în valoare de 848.563,25 lei, factura ASGMA13 nr.1311039/20.12.2013 în valoare totală de 444.475,52 lei, factura ASGTE13 nr.1371022/27.12.2013 în valoare totală de 1.273.389,48 lei, factura ASGMA13

nr.1311038/18.12.2013 în valoare totală de 1.051.789,08 lei), S.C…………………… S.A. (factura nr.

8637379/25.09.2008 în valoare de 960.544,20 lei, factura nr. 14816/15.10.2013 în valoare de 383.699,29 lei, factura PH TNI nr.14900/06.11.2013 în valoare totală de 3.304.996,80 lei, factura PH              TNI nr.14961/22.11.2013           în valoare totală       de 496.385,64 lei,   factura                      PH                                 TNI

22. 14962/22.11.2013 în valoare totală de 827.309,40 lei, factura PH TNI nr.14635/21.07.2013 în valoare totală de 939.300,00 lei, factura PH TNI nr.14635/21.07.2013 în valoare totală de 2.084.440 lei, factura PH TNI nr.14636/22.07.2013 în valoare totală de 285.820 lei; factura PH TNI nr.14636/22.07.2013 în valoare totală de 565.440 lei; factura PH TNI nr. 14778/23.09.2013 în valoare totală de 801.314,66 lei; factura PH TNI nr. 14779/23.09.2013 în valoare totală de 581.920,23 lei; factura PH TNI nr. 14783/25.09.2013 în valoare totală de 623.341,80 lei; factura PH TNI nr. 14958/20.11.2013 în valoare totală de         1.929.390,40     lei;     factura     PH      TNI

nr.14959/20.11.2013 în valoare totală de 716.630,72 lei; factura PH TNI nr. 14960/21.11.2013 în valoare totală de 677.660,57 lei; factura PH TNI nr. 14963/22.11.2013 în valoare totală de

• lei; factura PH TNI nr. 14964/22.11.2013 în valoare totală de 204.345,43 lei; factura PH TNI 14902/06.11.2013 în valoare totală de 2.203.331,20             lei;                     factura               PH     TNI

14. 15115/14.01.2014 în valoare totală de 793.600,00 lei; factura PH TNI nr.15116/14.01.2014 în valoare totală de 3.465.800,00 lei; factura PH TNI nr.15117/14.01.2014 în valoare totală de

1.240.000,00 lei), S.C…… S.R.L. (facturam. 1128/09.11.2009 în valoare de 511.319,20 lei; factura

18. 1346/18.10.2010 în valoare de 148.800,00 lei; factura nr. 1395-06.01.2011 în valoare de

• lei; factura    1429/18.03.2011   în     valoare   de    362.719,84    lei;   factura    nr.

1430/21.03.201 lîn valoare de            413.495,36 lei;  factura nr.     2290/06.11.2013 în       valoare    de

1.099.334,40 lei; factura          nr.   2413/14.02.2014  în      valoare  de    498.588,75    lei;   factura    nr.

2596/10.07.2014 în valoare de 217.843,20 lei; factura nr. 2601/18.07.2014 în valoare de 165.253,56 lei; factura         nr.                                    2607/31.07.2014                în   valoare    de   163.773,00   lei; factura    nr.

2643/19.08.2014 în valoare de 176.028,42 lei), S.C…………. S.R.L. (factura nr. 4481/29.04.2013 în

valoare de 537.738,40 lei), avînd ca obiect livrarea fictivă de servicii IT către S.C…………………….. S.A.,

cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, această infracţiune se dovedeşte prin declaraţiile martorilor …, …., …,.., …, …, ….,.., …, …, … prin înscrisurile aflate la dosar (care dovedesc circuitul respectivelor sume) şi prin raportul de constatare al specialistului antifraudă din cadrul D.N.A – Serviciul Teritorial Ploieşti, întocmit la data de 28.10.2016.

în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de influenţă, faptă prevăzută de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen, constând în aceea că în cursul anilor 2013 – 2014, inculpatul.., în mod direct, a pretins de la reprezentanţii S.C. …S.A. Bucureşti şi S.C. … S.R.L. Bucureşti şi a primit de la aceştia, în mod indirect (cu sprijinul reprezentanţilor şi al angajaţilor S.C. … S.A., semnatari ai documentelor), suma de 22.516.573,41 lei prin folosirea unor proceduri de subcontractare şi simularea unor relaţii comerciale între S.C. …S.R.L. Bucureşti şi S.C. … S.A. (cu referire la contractul nr. … avînd ca obiect achiziţionarea de la furnizor de produse şi servicii fictive), promiţînd în schimb că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în vederea atribuirii contractului nr. 3187/17.06.2014 încheiat între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice – Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial „Mediu” şi asocierea formată din S.C. …

S.A., S.C. …S.R.L., S.C……. S.R.L., S.C……. S.R.L. şi S.C… S.R.L. în valoare de 166.782.737, 86

lei, avînd ca obiect realizarea proiectului „ Cadru Instituţional Modular de procesare a informaţiei vehiculate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu”) – cu subcontractori S.C. … S.R.L. Bucureşti (cu referire la contractul nr. … încheiat între S.C. … S.A. şi S.C. … S.R.L., în valoare de 41.184.117,58 lei, având ca obiect dezvoltarea şi implementarea unui sistem informatic

integrat de management al proiectelor) şi S.C…………. S.A. (cu referire la contractul nr. … în valoare de

36.734.117, 58 lei), aceasta se dovedeşte prin declaraţiile martorilor ……………. şi prin şi prin

înscrisurile aflate la dosar (care dovedesc circuitul respectivelor sume).

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a respins ca neîntemeiate criticile apărării privind nelegalitatea formulării propunerii de arestare preventivă a inculpatului …. deoarece s-ar fi încălcat prevederile art. 309, alin. 2 şi 5 – Codul de procedură penală, în sensul că s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat fără ca acesta să fie audiat şi fără a fi citat în mod corespunzător în vederea audierii de către organul de urmărire penală.

în volumul nr. 52, dosar de urmărire penală, la filele nr. 416 şi 417 există un mandat de aducere emis de către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, în data de 28 februarie 2017, pe numele inculpatului …, pentru a fi adus la sediul unităţii de parchet, în vederea audierii şi în vederea derulării procedurilor legale şi un proces verbal de imposibilitate de executare a mandatului de aducere, ca urmare a faptului că inculpatul nu a fost găsit la domiciliul din Municipiul… (la adresă, socrul inculpatului a declarat în sensul că nu l-a mai întâlnit pe inculpat din data de 15 decembrie 2016).

Pe cale de consecinţă, este evident motivul pentru care inculpatul nu a fost audiat în câuză.

întrucât, în conformitate cu prevederile art. 265, alin. 2 – Codul de procedură penală, suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, dacă această măsură se impune în interesul soluţionării cauzei, este evident faptul că s-au respectat prevederile procesual penale care reglementează citarea inculpatului, care nu a putut fi prezentat în faţa organului de urmărire penală, astfel încât au fost respectate prevederile art. 309, alin. 5 – Codul de procedură penală.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată faptul că faţă de inculpatul … a mai fost emis un mandat de aducere în data de 21 decembrie 2016 (fila nr. 276, volumul al doilea, dosar urmărire penală; la acea dată inculpatul avea calitatea de suspect), fiind astfel respectate întru totul prevederile procesual penale care reglementează citarea suspectului şi a inculpatului.

în ceea ce priveşte criticile apărării care vizează faptul că pentru toate infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală în prezenta cauză şi pentru care s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive s-a mai dispus o măsură preventivă (controlul judiciar) de către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, în dosarul penal nr. 218/P/2014, astfel încât nu s-ar mai putea solicita luarea măsurii arestării preventive, judecătorul de drepturi şi libertăţi le va respinge ca neîntemeiate deoarece respectivul dosar penal vizează alte fapte de care este acuzat inculpatul….

într-adevăr, avocaţii aleşi ai inculpatului au depus la dosarul cauzei două ordonanţe din respectivul dosar de urmărire penală, una vizând prelungirea controlului judiciar faţă de inculpatul … iar cea de-a doua extinderea acţiunii penale dar din respectivele acte procesuale ale Ministerului Public rezultă că sunt alte fapte decât cele care fac obiectul prezentei cauze (de exemplu, o infracţiune de trafic de influenţă privind societatea ….SA., inculpatul promiţând intervenţii la organele de conducere ale acestei societăţi în folosul unor alte societăţi comerciale decât cele care fac obiectul prezentei cauze).

Faptul că în ordonanţa de extindere a acţiunii penale se fac unele referiri la societăţile comerciale ce au legătură cu prezenta cauză nu este de natură să ducă la concluzia existenţei unei identităţi între faptele ce fac obiectul celor două cauze penale, aflate în faza.de urmărire penală.

Nici referirile la activităţi de spălare a banilor, pe perioada anilor 2000 – 2015, nu sunt de natură să ducă la concluzia existenţei unei identităţi între faptele ce fac obiectul celor două cauze penale, cu atât mai mult cu cât în respectivul dosar penal sunt multe alte fapte total diferite de faptele ce fac obiectul prezentei cauze (evaziune fiscală, coruperea alegătorilor, fapte prevăzute de art. 12, lit. a – Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35, alin. 1 – Cod penal).

De altfel, şi în ordonanţa de prelungire a măsurii preventive a controlului judiciar se face referire la alte fapte, inclusiv la societăţile beneficiare … SRL şi … SRL, care nu au legătură cu prezenta cauză.

în ceea ce priveşte Ordonanţa nr. 583/P/2014 din data de 15 februarie 2017 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază în sensul că această ordonanţă vizează probaţiunea în dosarul anterior menţionat şi nu sunt decît unele referiri tangenţiale la fapte ce fac obiectul prezentei cauze şi pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat.

în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 223, alin. 2 – Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază în sensul că gravitatea faptelor săvârşite de inculpat (sumele de bani pentru care inculpatul… şi-a traficat influenţa fiind de ordinul milioanelor şi zecilor de milioane de lei; aceste sume au fost introduse în circuitul comercial, săvârşindu-se astfel infracţiuni de spălare a banilor), modalitatea în care infracţiunile au fost comise, perseverenţa infracţională de care inculpatul a dat dovadă (a săvârşit 4 infracţiuni de trafic de influenţă şi 3 infracţiuni de spălare a banilor) şi rezonanţa socială deosebit de negativă pe care aceste infracţiuni de corupţie respectiv asimilate infracţiunilor de corupţie le produc în rîndul opiniei publice, impun luarea faţă de inculpat a celei mai severe măsuri preventive – măsura arestării preventive deoarece privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Inclusiv jurisprudenţa CEDO a statuat posibilitatea ca, atunci când anumite infracţiuni prin gravitatea lor sau prin efectul pe care îl au asupra ordinii publice pot crea în cadrul societăţii o reacţie de nesiguranţă, de indignare în rândul publicului (ceea ce este posibil în cazul unor fapte de natura celor comise de inculpat), să se poată dispune privarea de libertate a autorului, cel puţin pentru o perioadă determinată de timp.

Este adevărat faptul că starea de libertate reprezintă starea normală a unei persoane, însă în momentul analizării necesităţii luării unei măsuri preventive împotriva unui inculpat, judecătorul de drepturi şi libertăţi trebuie să ţină seama de eventualele consecinţe ale acestei măsuri, astfel încât să existe un echilibru just între interesul particular al inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate şi interesul general al societăţii de a fi descoperite faptele antisociale şi sancţionate persoanele responsabile de comiterea acestora.

Totodată judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că este respectată proporţionalitatea între gravitatea măsurii arestării preventive şi gravitatea faptelor pentru care inculpatul este cercetat.

Astfel, solicitarea luării măsurii arestării preventive a inculpatului se circumscrie atât necesităţii continuării şi încheierii urmăririi penale, cât şi considerentelor exprimate în cele ce preced vizând înlăturarea unei stări de pericol pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a acestuia.

Analiza tuturor probelor din prezenta cauză formează convingerea judecătorului în sensul că, deşi noţiunile de pericol social concret al infracţiunii şi pericol social concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului, nu se confundă şi nu se suprapun, cu toate acestea, ele se află în relaţie directă de interdependenţă, iar în soluţionarea propunerii de arestare preventivă, cele două aspecte se analizează simultan, în raport de conexiunea dintre ele.

Astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că este de o gravitate deosebită ca un parlamentar (persoană aleasă de către electorat pentru una dintre cele mai importante demnităţi publice, de esenţa statului democrat) să fie implicat în astfel de infracţiuni de trafic de influenţă şi de spălare a banilor (chiar dacă două dintre faptele pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat, au fost săvârşite în perioada în care inculpatul nu avea calitatea de parlamentar iar o altă faptă a fost începută anterior dobândirii calităţii de parlamentar).

Prin faptele săvârşite de inculpat, acesta a adus o atingere gravă atât imaginii Parlamentului României în faţa opiniei publice interne şi internaţionale cât şi mediului de afaceri căruia, de altfel, inculpatul i-a aparţinut.

Chiar dacă faptele săvârşite de inculpat nu au avut legătură directă cu atribuţiile de parlamentar (inculpatul nu şi-a traficat influenţa pentru promovarea unor proiecte legislative), percepţia deosebit de nefavorabilă, în rândul opiniei publice este una deosebit de puternică.

Perceperea de către opinia publică a unei reacţii ezitante din partea autorităţilor statului în raport de frecvenţa, întinderea în timp şi gravitarea infracţiunilor săvârşite de către inculpat, ar conduce la ideea că în societatea românească există persoane mai presus de lege şi ar accentua sentimentul de decredibilizare a autorităţilor chemate să înfăptuiască actul de justiţie în rândul opiniei publice.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că măsura arestării preventive a inculpatului este necesară, raportat atât la interesul public ce vizează buna administrare a justiţiei, dar şi la interesele protecţiei publicului larg faţă de riscul repetării faptelor, pericolul social al unor astfel de fapte reclamând, cel puţin în această fază procesuală, adoptarea unor măsuri preventive de natură să înlăture riscul repetabilităţii acestui gen de fapte.

Faptul că două dintre infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat au fost săvârşite în anul 2008 este lipsit de relevanţă deoarece alte 5 (cinci) infracţiuni au fost săvârşite sau epuizate în cursul anului 2014 şi, oricum, faptele din anul 2008 nu au început să fie urmărite în cursul anului 2016 ca urmare a unei pasivităţi imputabile Ministerului Public ci ca urmare a faptului că reprezintă infracţiuni greu de investigat şi de probat.

Oricum, perseverenţa infracţională de care a dat dovadă inculpatul impune luarea măsurii arestării preventive, deoarece în cauză nu este urmărită doar o singură infracţiune, situaţie în care s- ar putea invoca trecerea unei anumite perioade de timp şi un eventual caracter accidental (în antiteză cu perseverenţa infracţională).

Deşi nu a admis propunerea de arestare preventivă şi în baza prevederilor art. 223, alin. 1, lit. a – Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că în prezenta cauză, ca urmare a faptului că inculpatul nu poate fi găsit, nu se poate lua faţă de inculpat decât măsura arestării preventive, celelalte măsuri preventive (arest la domiciliu, control judiciar pe cauţiune, control judiciar), dincolo de faptul că nu ar fi proporţionale cu gravitatea acuzaţiilor formulate, nici nu ar putea fi puse în discuţie în prezenta cauză deoarece nu ar avea nicio eficienţă practică.

Faptul că inculpatul mai este arestat într-o altă cauză, aflată pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu are nici o relevanţă asupra prezentei cauze, neconstituind un impediment la luarea unei alte măsuri preventive identice.

Faţă de toate cele arătate mai sus, judecătorulde drepturi şi libertăţi a admis propunerea Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploieşti, iar în baza disp.art.226 alin.l şi 2 Cod proc. penală rap. la art.223 alin.2 Cod proc. Penală a dispus arestarea preventivă a inculpatului …, pe o durată de 30 de zile, de la data punerii în executare a mandatului de arestare, ca urmare a faptului că propunerea de arestare preventivă s-a soluţionat în lipsa inculpatului.

S-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.

în baza art. 275 alin 3 – Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.

împotriva acestei încheieri au formulat contestaţii, în termen legal, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.N.A.-Serviciul Teritorial Ploieşti şi inculpatul….

în motivarea contestaţiei Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- D.N.A- – Serviciul Teritorial Ploieşti a criticat încheierea nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova în dosarul nr.1398/105/2017 ca fiind nelegală şi netemeinică deoarece judecătorul nu a reţinut şi disp. art.223 alin.l lit.a Cod proc. penală, respectiv că inculpatul a fugit ori s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, ca temei juridic al arestării preventive luată faţă de inculpatul …, iar pe de altă parte, nu s-a luat faţă de acelaşi inculpat măsura arestării preventive pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367 alin,.l Cod penal, cu aplic, art.5 alin.l Cod penal.

în legătura cu sustragerea inculpatului … de la urmărirea penală, parchetul susţine că acesta ar fi avut cunoştinţă despre existenţa unor cercetări penale efectuate faţă de el de către organele de urmărire penală din cadrul D.N.A.- Serviciul Teritorial Ploieşti, aspect ce rezultă din declaraţia martorului ameninţat …, declaraţie în care a menţionat „ că în prezenţa mai multor persoane de încredere a afirmat că a luat cunoştinţă despre faptul că la DNA -S.T.Ploieşti există în lucru un

dosar urmarea unor denunţuri formulate de … şi de………….. ”.

Procurorul a mai susţinut că din actele de urmărire penală efectuate în cauză rezultă că inculpatului nu i s-a putut aduce la cunoştinţă drepturile procesuale deoarece nu a fost găsit, iar pe de altă parte, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Secţia Penală, într-o cauză aflată pe rolul său, a emis un mandat de arestare preventivă pe numele inculpatului, deoarece în respectiva cauză a încălcat condiţiile impuse în procedura controlului judiciar.

întrucât inculpatul nu a fost găsit prin Ordinul nr.473956 din 05.01.2017 al organelor de poliţie a fost dat în urmărire generală şi ulterior, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis mandat european de arestare.

A mai fost criticată încheiată contestată deoarece prin aceasta nu s-a luat măsura preventivă a arestării preventive şi pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev.de art.367 alin.l Cod penal.

Analizând încheierea pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Prahova, procurorul a arătat că în mod greşit s-a apreciat de către acesta că nu sunt probe suficiente pentru a dispune măsura arestării preventive, ci în cazul luării măsurilor preventive este necesar ca judecătorul să fie în măsură să „pipăie” fondul cauzei, nefiind necesare probe cu valoare ca o persoană să fie acuzată sau trimisă în judecată.

Se invocă jurisprudenţa CEDO în materia analizată: „condiţionând legalitatea privării de libertate de existenţa unor motive verosimile, temeinice că s-a săvârşit sau că se va săvârşi o infracţiune sau că autorul va fugi după săvârşirea unei infracţiuni. Noţiunea de motive verosimile a fost interpretată de Curte (hotărârile Gusinskiy c. Rusiei, Tuncer si Durmus c. Turciei), în sensul existenţei unor date, informaţii care să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârşit acea infracţiune. Aceste date nu trebuie să aibă aceeaşi forţă ca cele necesare pentru a justifica o condamnare, sau pentru a formula o acuzare, nefiind necesar ca persoana să fie într-un final şi acuzată sau trimisă in judecată. „-

Conform jurisprudenţei C.E.D.O. privind interpretarea articolului 5 paragraful 1 lit c, pentru justificarea arestării sau deţinerii preventive nu se poate pretinde ca realitatea si natura infracţiunii de care cel interesat este bănuit că a săvârşit-o să fie deja stabilite, pentru că aceasta reprezintă scopul fazei de instrucţie, adică de urmărire penală, iar detenţia permite desfăşurarea ei normală (cazul Ciraklar versus Turcia, 19.01.1995; Contrado versus Italia, 14.01.1997); faptele ce au dat naştere la bănuielile concrete care au justificat arestarea unei persoane nu trebuie să fie de acelaşi nivel cu acelea necesare pentru justificarea unei condamnări; acestea pot fi probate în faza ulterioară urmăririi penale angajată împotriva persoanei reţinute; existenţa acestui scop trebuie privită independent de realizarea lui, pentru că textul în discuţie nu impune ca autoritatea judiciară care propune arestarea să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă.”

Apărătorul ales al inculpatului nu a motivat în scris contestaţia formulată împotriva încheierii nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul

Tribunalului Prahova în dosarul nr. 1398/105/2017, însă a susţinut contestaţia oral în şedinţă publică.

Avocatul ales a susţinut că în mod nelegal a fost respinsă excepţia de necompetenţă materială a instanţei întrucât potrivit art.48 alin.l lit.a Cod proc. penală, faţă de calitatea inculpatului de deputat, competenţa de soluţionare a cauzei este a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Se menţionează disp. art.48 alin.l lit.a Cod proc. penală care prevăd că atunci când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii nu mai are acea calitate, în cazurile în care fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului.

O altă critică adusă încheierii contestate, este acea că în mod greşit s-a reţinut că inculpatul reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică dacă ar fi lăsat în libertate, singura măsură preventivă proporţională cu gravitatea acuzaţiilor ar fi cea a controlului judiciar.

în concluzie, apărătorul solicită admiterea contestaţiei, desfiinţa încheierii nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova în dosarul nr. 1398/105/2017 şi trimiterea cauzei la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în subsidiar,

respingerea propunerii arestării preventive a inculpatului………….

Examinând actele şi lucrările dosarului, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.N.A.-SERVICIUL TERITORIAL PLOIEŞTI şi apărătorul inculpatului …, precum şi încheierea nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova în dosarul nr. 1398/105/2017, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Ploieşti constată următoarele:

în ceea ce priveşte criticile formulate de procuror, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Ploieşti constată că acestea sunt fondate având în vedere motivele formulate în raport de probele administrate în cauză, astfel, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul … a săvârşit infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.l Cod penal, reţinându-se că începând cu anul 2010 s-a înţeles cu … şi … să obţină foloase materiale prin săvârşirea unor infracţiuni de trafic de influenţă adevărata provenienţă a banilor astfel obţinuţi urmând să fie disimulată în operaţiuni comerciale cu aparenţă de legalitate derulate de societăţile comerciale … SA şi … SA pe care aceştia le administrau şi le reprezentau în raporturile cu alte entităţi comerciale., fapte ce constituie infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.l Cod penal cu aplic, art.5 alin.l Cod penal.

Suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.l Cod penal, rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză dar şi din celelalte mijloace de probe administrate în cauză.

în cauză a fost pusă în mişcare acţiunea împotriva inculpatului … pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.l Cod penal şi nu există nici o cauză care să împiedice exercitarea acţiunii penale.

Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani şi face parte din infracţiunile prevăzute la art.223 alin.2 Cod proc. penală pentru care se poate lua măsura preventivă a arestării preventive, şi pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia şi a altor împrejurări referitoare la persoana inculpatului, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Evaluarea stării de pericol pentru ordinea publică rezultă din prezumţiile rezonabile că inculpatul a săvârşit o pluralitate de infracţiuni, de amploarea activităţii infracţionale presupus săvârşite prin care a antrenat o pluralitate de făptuitori dar şi din sustragerea inculpatului de la urmărirea penală.

Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Ploieşti constată că în cauză sunt aplicabile şi disp. art.223 alin.l lit.a Cod proc. penală ca temei juridic al arestării preventive al inculpatului, respectiv că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală.

Că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală rezultă din declaraţia martorului ameninţat … din cuprinsul căreia reiese că inculpatul avea cunoştinţă despre faptul că împotriva sa se efectuau cercetări penale în dosarul de urmărire penală nr.ll0/P/2016 al D.N.A.-Serviciul Teritorial Ploieşti şi se menţionează că „în prezenţa mai multor persoane de încredere a afirmat că a luat cunoştinţă despre faptul că la DNA- S.T.Ploieşti există în lucru un dosar urmarea unor denunţuri formulate de … şi de ., inculpatul fiind convins că faţă de el urmează a fi dispuse măsuri preventive urmare a pierderii imunităţii conferite de calitatea de parlamentar.

Sustragerea de la urmărirea penală mai rezultă şi din actele de urmărire penală efectuate în cauză prin care s-a încercat aducerea la cunoştinţă a numitului …. a calităţii avute în dosar,a faptelor pentru care este cercetat precum şi încadrarea juridică a acestora, însă, aceste aspecte nu s- au putut realiza deoarece inculpatul nu a fost găsit.

Pe de altă parte, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia Penală într-o cauză aflată pe rolul acestei instanţe a emis pe numele inculpatului … un mandat de arestare preventivă constatând că în respectiva cauză acesta a încălcat condiţiile dispuse în procedura controlului judiciar.

întrucât s-a constatat că mandatul de arestare preventivă nr. 1/05.01.2017 nu a putut fi pus în executare de organele abilitate datorită faptului că inculpatul … s-a sustras măsurii preventive dispusă, prin ordinul nr. 473956/05.01.2017 emis de organele de poliţie, … a fost dat în urmărire generală.

Ulterior, întrucât din investigaţii a rezultat că … a părăsit teritoriul naţional, pe numele acestuia a fost emis mandatul european de arestare nr. l/EAW/10.01.2017 emis de Î.CC.J. în dosarul nr. 2457/1/2016.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Ploieşti constată că temeiul juridic al arestării preventive prev. de art.223 alin.l lit.a Cod proc. penală, respectiv că inculpatul a fugit ori s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală este valabil şi se va aplica şi pentru celelalte infracţiuni pentru care s-a dispus măsura arestării preventive de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova.

în cauză măsura preventivă a arestului preventiv este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului şi este necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Măsura este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal al împiedicării sustragerii în continuare a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

Cât priveşte criticile aduse încheierii contestate de către apărătorul ales al inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Ploieşti constată că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit art.48 alin.l lit.a Cod proc. penală competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii nu mai are acea calitate, în cazul când fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului.

în cauză, nu există nici o probă din care să rezulte că inculpatul ar fi comis faptele în calitate de parlamentar, astfel că afirmaţiile apărătorului inculpatului nu are nici o susţinere probatorie.

în raport de gradul de pericol social al faptelor reţinute în sarcina inculpatului, rezultat din pluralitatea de infracţiuni, de amploarea activităţii infracţionale, dar şi de faptul că inculpatul se sustrage de la urmărirea penală, singura măsură preventivă necesară şi proporţională care să-şi atingă scopul este arestarea preventivă, astfel că solicitarea apărătorului ales al inculpatului de revocare a măsurii preventive a arestării preventive şi înlocuirea cu măsura controlului judiciar, este neîntemeiată, motiv pentru care aceasta va fi respinsă ca nefondată.

Pentru aceste considerente, în baza art.425 ind.l alin.7 pct.2 lit.a rap. la art.204 Cod proc. penală cu aplicarea art.204 Cod proc. penală va admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.N.A.-SERVICIUL TERITORIAL PLOIEŞTI împotriva încheierii nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova în dosarul nr.1398/105/2017, va desfiinţa în parte încheierea contestată şi rejudecând: va dispune arestarea preventivă a inculpatului …, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art.367 alin.l Cod penal şi art.5 alin.l Cod penal, pe o perioadă de 30 de zile, care se calculează de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă. Se va reţine şi dispoziţiile art.223 alin.l lit.a Cod proc. penală ca temei juridic al arestării preventive a inculpatului pentru toate infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, Se va dispune emiterea mandatului de arestare preventivă a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art.367 alin.l Cod penal cu aplic, art.5 alin.l Cod penal.în baza art.425 ind.l alin.7 pct.l lit.b Cod proc. penală va respinge ca nefondată contestaţia formulată de inculpatul …. împotriva încheierii nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova în dosarul nr. 1398/105/2017 şi în baza art.275 alin.2 Cod proc. penală va obliga pe contestatorul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE

în baza art.425 ind.l alin.7 pct.2 lit.a rap. la art.204 Cod proc. penală cu aplicarea art.204 Cod proc. penală admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.N.A.-SERVICIUL TERITORIAL PLOIEŞTI împotriva încheierii nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova în dosarul nr. 1398/105/2017.

Desfiinţează în parte încheierea contestată şi rejudecând:

Dispune arestarea preventivă a inculpatului …, fiul lui …., născut la data de …. domiciliat în … pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art.367 alin.l Cod penal şi art.5 alin.l Cod penal, pe o perioadă de 30 de zile, care se calculează de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

Reţine şi dispoziţiile art.223 alin.l lit.a Cod proc. penală ca temei juridic al arestării preventive a inculpatului pentru toate infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului.

Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art.367 alin.l Cod penal cu aplic, art.5 alin.l Cod penal.

în baza art.425 ind.l alin.7 pct.l lit.b Cod proc. penală respinge ca nefondată contestaţia formulată de inculpatul … împotriva încheierii nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova în dosarul nr. 1398/105/2017.

în baza art.275 alin.2 Cod proc. penală obligă pe contestatorul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 03.04.2017.

Judecător de drepturi şi libertăţi,

Grefier,”